Viceprimarul Cornel Ionică și-a luat un LEGO. Un LEGO mare cât Piteștiul, dar cu piese contrafăcute și pe care cei care le montează le așează după bunul plac. Un LEGO haotic din care au de pierdut cele peste 150.000 de personaje-cetățeni-alegători de pe tabla de joc. La mai bine de un an de când a început, reabilitarea urbană a Piteștiului e un dezastru, un haos pe banii Uniunii Europene. Iar cetățenii-beneficiari sunt niște simpli spectatori nemulțumiți ai acestui adevărat Holocaust urban comis de Primăria Pitești, de arhitecții care habar n-au de realitățile din teren și de firmele „abonate” la lucrări de sute de miliarde în ultimii ani. Vegetația și copacii sunt măcelăriți, iar urmele crimelor de mediu sunt apoi astupate la propriu cu pavele și beton. Contează miile de voci nemulțumite? Nu. Pentru că viceprimarul Cornel Ionică și echipa sa nu îi ascultă, ci doar simulează că îi ascultă. Ba mai mult, am văzut în repetate rânduri angajați ai Primăriei care îi apostrofau pe cei care comentau vizavi de zecile de probleme mari generate de proiectul de reabilitare urbană. Am fi înțeles atitudinea asta a Primăriei, dacă am fi fost în Zimbabwe pe vremea lui Robert Mugabe ori în Chile în timpul lui Pinochet, acolo unde exista o singură voce și opoziția era ucisă sau torturată. Dar în Piteștiul anului de grație 2015 e de neînțeles. Primăria Pitești și conducătorul ei suprem nu sunt deschiși tocmai la propunerile celor care – ce ironie cinică! – sunt beneficiarii proiectului. Locuitorii Piteștiului. Votanții din 2016. Și ce dacă? Poate uită până anul viitor, nu? Poate uită că Piteștiul a devenit parcul de distracții urbanistice scumpe și urâte al viceprimarului Cornel Ionică. În ritmul în care se pun pavele cu milioanele în oraș și dale înierbate care sunt orice altceva numai spațiu verde nu, nu e exclus ca peste câțiva ani să mai vedem verdeața doar prin parcuri și prin afara… orașului. Piteștiul și piteștenii au nevoie să respire. Iar pavelele „plantate” cu milioanele și copacii sănătoși tăiați cu sutele distrug puțin câte puțin Piteștiul de ieri, de alaltăieri, de altădată. Un Pitești verde în care au crescut și copiii dumneavoastră, domnule viceprimar, în care au crescut și copiii angajaților Primăriei. Piteștenii vor un oraș în care să poată trăi și nu un oraș – „beton” din care să le vină să fugă.
Denis Grigorescu