46 de miliarde de euro pentru Politica de coeziune 2021-2027. Consultare publică!

• Nevoia de simplificare și de abordare unitară în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 a impus necesitatea elaborării unui act normativ care să asigure accesul facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv și simplificat la fondurile europene.
• Politica de Coeziune 2021-2027 aduce României 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice în spitale mai sigure, rețele de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene publică în consultare un proiect de ordonanță de urgență menit să răspundă nevoii de simplificare și de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe și introduce în sistemul de management și control, atât autorități din cadrul administrației publice centrale, precum și, urmare a procesului de descentralizare, autorități de management instituite în cadrul agențiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale.Sfarsitul primului paragraf

Citește și:

• Denunţ politic al unui ofiţer de contrainformaţii: „Jaful OMV Petrom în Romania!”
• Şefii Direcţiei Silvice Argeş au luat prime de aproape 10.000 euro fiecare
• Dosar la DIICOT după scandalul elevei agresate la deplasarea în Polonia, pe un proiect Erasmus

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat și a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice în spitale mai sigure, rețele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Complexitatea noului cadrul financiar multianual a generat nevoia identificării unei abordări unitare în punctele cheie a sistemelor de management și control, astfel încât beneficiarii de fonduri europene să poată să depună proiectele într-un cadrul procedural predictibil și considerabil simplificat care implică, printre altele, o abordare unitară în ceea ce privește accesarea și implementarea acestor resurse, într-un mediul digitalizat. Pornind de la aceste premise a apărut necesitatea elaborării unui act normativ care să alinieze procesul de accesare a fondurilor europene la nevoile reale ale beneficiarilor.

Pentru ca noua abordare să răspundă cât mai fidel nevoilor beneficiarilor de fonduri europene și pentru că sunt implicate elemente ce vizează interesul public și strategic al României, MIPE mizează pe un parteneriat constructiv cu societatea civilă, pentru ca forma finală a actului normativ să asigure accesul facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv și simplificat la fondurile europene.

„Am spus-o încă de când am preluat portofoliul, elementul central al acestui mandat este simplificarea și debirocratizarea accesării fondurilor europene. Noi trebuie să ne uităm la calitatea proiectelor pe care le finanţăm şi să vă rămână dumneavoastră, beneficiarilor, timpi de implementare suficienţi, pentru că de acolo vine calitate şi de acolo, din proiecte, cu adevărat se schimbă viaţa oamenilor. Veți vedea că prin promovarea acestui act normativ sunt instituite măsuri pentru integrarea lecțiilor învățate din perioada anterioară de programare 2014-2020, precum măsuri noi în vederea simplificării, reducerii sarcinii administrative, dar și consolidarea capacității autorităților de management de implementare și gestiune a programelor în perioada 2021-2027 în vederea unei absorbții ridicate. Ne-am axat pe consolidarea capacității Autorităților de Management la nivel central și regional și pe reglementarea acelor principii care necesită o abordare comună  care nu sunt acoperite de alte acte normative, cu operaționalizare la nivel de proceduri ale autorității de management. Cele 16 programe pe care Comisia ni le-a aprobat anul trecut prevăd alocări financiare aferente unor investiții de importanță strategică pentru România, iar pentru aceasta procedurile de accesare a fondurilor trebuie să fie adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor, pentru a asigura accesul facil și flexibil la banii europeni. Ne-am axat pe predictibilitate, prin introducerea unui calendar estimativ pentru lansarea proiectelor. Un alt obiectiv a fost digitalizarea, unde avem în vedere eliminarea teancurilor inutile cu hârtii. Procesul va fi unul simplificat și va presupune includerea unei singure declarații unice. Și poate cel mai important, ne vom concentra pe introducerea unui plan de jaloane și ținte care se va traduce într-o monitorizarea mai eficientă a proiectelor, pentru a ne asigura că sunt duse cu bine la bun sfârșit și nu irosim bani și timp”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Actul normativ prevede următoarele schimbări:

• asigurarea predictibilității calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină și eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp;
• pentru asigurarea transparenței alocării fondurilor externe nerambursabile prin publicarea în consultare publică a ghidului solicitantului;
• asigurarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor;
• simplificarea modalității de evaluare a proiectelor;
• stabilirea unui prag de excelentă, care permite unui proiect să fie selectat în mod automat pentru aprobare și contractare;
• eficientizarea și accelerarea procesului de implementare a proiectelor, inclusiv prin îmbunătățirea funcționalităților MySMIS2021/SMIS2021+ prin automatizarea anumitor acțiuni în diversele etape din ciclul de viață al programului/proiectelor;
• introducerea mecanismului specific de monitorizare bazat pe indicatori de etapă, definiți ca repere cantitative sau calitative față de care este apreciat progresul implementării unui proiect
• consolidarea funcției de monitorizare a proiectelor la nivelul autorității de management/organismului intermediar după caz, elaborarea unui plan de monitorizare, parte a contractului de finanțare, care stabilește o serie de indicatori de etapă pe baza cărora se monitorizează și se evaluează progresul implementării proiectului;
• crearea unui cadru de performanță care să asigure o responsabilizare a părților semnatare a proiectelor, astfel încât, în cazul nerespectării repetate a indicatorilor de etapă și a planului de măsuri de recuperare a întârzierilor, să se permită rețineri din sumele alocate prin proiect pentru ca în final să conducă la rezilierea contractelor. Fondurile rămase disponibile după aplicarea reținerilor financiare rămase definitive se realocă prin grija autorității de management pentru proiectele aflate în rezervă sau pentru alte priorități sau către alte acțiuni în cadrul aceleiași priorități, cu respectarea prevederilor legale naționale și europene în vigoare;
• în cadrul procesului de monitorizare a proiectelor, beneficiarul elaborează, trimestrial, Rapoarte de progres, iar autoritatea de management/organismul intermediar elaborează Rapoartele de vizită la fața locului;
• stabilirea aspectelor de formă care nu presupun semnarea unui act adițional la contractul de finanțare (proiect) şi care se realizează prin notificare;
• obligativitatea elaborării Manualului Beneficiarului care să includă prevederi explicite, inclusiv etape, documente și orice informație necesară beneficiarului în relația cu autoritatea de management/organismul intermediar, inclusiv în ceea ce privește managementul financiar, monitorizare, verificarea, autorizarea și rambursarea cheltuielilor, atât pentru perioada de implementare, cât și pentru perioada de durabilitate;
• accelerarea implementării și valorificării măsurilor de interoperabilitate și colaborare între autorități pentru creșterea eficienței și simplificării activităților de verificare a condițiilor de eligibilitate, prin schimbul de informații între autorități, cu efecte pozitive în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative a solicitanților de fonduri în etapa de evaluare, selecție și contractare a proiectelor.

„Dacă nu am aproba acest OUG, beneficiarii ar trebui să respecte reguli diferite de la un program la altul pentru depunerea de proiecte la nivel de program național și/sau program regional, cea ce ar crea sarcini administrative suplimentare pentru entitățile care pot beneficiar de finanțare în cadrul mai multor programe și va afecta, de asemenea, ritmul de absorbție al fondurilor. Mai mult, în contextul în care perioada de programare 2021-2027 reprezintă primul exercițiu de gestionare descentralizată a a 8 din cele 16 programe aprobate, există riscul unei abordări neunitare care o să afecteze ritmul de absorbție a fondurilor”, a completat ministrul Marcel Boloș.

Citește și:

• Comisarul-şef Cristian Mihalcea continuă dezvăluirile: „Cei care se slugăresc în faţa poliţiştilor sunt consideraţi maimuţe”
• Revoltă! Ministerul Educaţiei vrea desfiinţarea specializării educator-învăţător. „În câteva zile, petiţia a strâns peste 23.000 semnături”
• Din Argeş, doar Spitalul Judeţean a decontat medicamentele şi investigaţiile plătite de pacienţi

De asemenea, un aspect relevant cu privire la aprobarea actului normativ este că în această perioadă se finalizează dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ care stă la baza gestionării fondurilor externe nerambursabile și, în aceste condiții, sistemul informatic  trebuie să fie construit în conformitate cu regulile de transparentizare și acces facil la fonduri. Aceste reguli trebuie, de asemenea, preluate în ghidurile solicitantului și ghidurile beneficiarilor aplicabile perioadei de programare 2021-2027.

Termenul de consultare este până la 12.02.2023. Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice se pot trimite la adresa de e-mail secretariat.dgpcs@mfe.gov.ro. Documentul poate fi consultat aici — https://bit.ly/3YiGhgu.