Trei jafuri comise luna aceasta în Pitești și zona de proximitate, dintre care două cu violență, ceea ce înseamnă deja altă încadrare, altă gravitate, adică tâlhării sadea. Toate comise în nici trei săptămâni. Această hemoragie infracțională se suprapune ca un pansament murdar peste alta, izbucnită tot în acest an, pe la începutul său, și tot în Pitești. În nici trei luni au fost incendiate patru mașini de lux, dintre care trei (se pare ca 3 reprezintă o cifră fatidică) au rămas cu autor necunoscut. Aceleași simptome, aceeași lipsă de tratament, aceeași indolență cronică. Ce se întâmplă, doctore? Cu Piteștiul, cu siguranța cetățeanului, cu poliția cea mult căutată în coarne și aproape deloc prin conturi? Am ajuns nu doar un județ calamitat de corupție și de efectele perverse ale unei regionalizări făcute pe sub masă, ci și unul în care securitatea locuitorilor e pusă la grea încercare. Mai jos de atât, chiar nu se poate. Dar de ce să ne mai mirăm? Și punem apăsat această întrebare în cunoștință de cauză pentru că, așa cum scriam și săptămâna trecută, actuala comandă a IPJ Argeș e preocupată nu de siguranța cetățeanului, ci cum să reclame la Parchet ziariștii Jurnalului de Argeș pentru că au îndrăznit să dea publicității un raport din 2008 al Corpului de Control al Ministerului de Interne în care se vorbește despre implicarea lor în cancerul de la permise. Sau pentru că am scris despre anumiți comandanți din poliția argeșeană care populează legendele urbane cu implicarea lor notorie în afaceri care tangentează corupția și crima organizată.
Aici am ajuns. Și atât de jos s-a prăbușit Piteștiul, încât a devenit un oraș gri, corespondent în materie de (ne)siguranță a cetățeanului cu celebrul cartier Bronx din New York. Poate că exagerez, dar exagerez intenționat pentru ca omul plătitor de taxe și impozite să înțeleagă exact unde se află. Cu un picior într-o uriașă groapă căscată de incompetență și corupție, pentru că cele două merg numai la pachet, precum groparul și dricul. Iar vinovați pentru această situație de metastază publică sunt politicienii care preferă argați de partid și nu profesioniști, în fruntea poliției argeșene. Politicienii au preferat întotdeauna cozi de topor la butoanele IPJ Argeș, pe care să le poată asmuți când doresc asupra adversarilor politici sau asupra celor din mediul de afaceri care le sunt ostili și nu cotizează. Când Dan Nicolae, fostul șef al IPJ Argeș din 2012, s-a dus și i-a spus lui Tudor Pendiuc că un oraș mare ca Piteștiul are nevoie ca de aer de un sistem de monitorizare video, ca orice oraș civilizat din Europa, primarul a strâmbat din nas. În loc să achieseze la o propunere care creștea gradul de siguranță a cetățenilor, Pendiuc a răspuns că un astfel de sistem e de natură să îi sperie pe piteșteni, care se vor simți urmăriți. Știți doar vorba aceea, cu hoțului care de hoți îi este frică. Gândiți-vă doar cât de util ar fi fost un astfel de sistem de monitorizare (care există în Mioveni, de exemplu), în cazul celor două tâlhării din Găvana, comise pe aceeași stradă. În cazul ambelor tâlhării de pe str. Petre Ispirescu, autorii au ales drept cale de evacuare Pădurea Trivale. Ar fi dăunat siguranței publice două camere video montate la ieșirea din Pădurea Trivale, în intersecția de la Cornul Vânătorului sau la Grădina Zoologică? Ne puteți răspunde, domnule primar, că tot vă aflați acum într-un loc foarte monitorizat și pe care, n-aveți încotro, sunteți obligat să-l suportați? Ce gaură în bugetul Piteștiului făcea un sistem integrat de monitorizare video? Vă asigur că mult mai puțin decât pavelele înalte de o juma’ de metru din orice cartier al orașului doriți dvs. să dăm exemplu. Din nefericire, politicienii au preferat întotdeauna la comanda poliției șefi docili, care să nu le sperie clientela de business, de partid și de infracțiuni. Au plecat urechea la fel de fel de yesmani cu epoleți, îngropaţi până la gât în rahatul unor afaceri urât mirositoare, în loc să lucreze cu profesioniștii. Din acest motiv s-a ajuns unde s-a ajuns: Piteștiul în bezna nesiguranței, iar o parte dintre cei care l-au adus aici în pușcărie. Gabriel Grigore
0 Comentarii