Comisia Europeană prezintă o recomandare privind obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040

Comisia a publicat o evaluare detaliată a impactului privind posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Pe baza acestei evaluări a impactului, Comisia recomandă o reducere netă cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând o discuție cu toate părțile interesate; după alegerile europene, următoarea Comisie va face o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Această recomandare este conformă cu avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) și cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Citește și:

• Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR
• România a ocupat primul loc în clasamentul celor mai mari importatori de produse agricole ucrainene
• 345.000 caziere judiciare, eliberate gratuit, online, într-un an de funcţionare a serviciului

Comunicarea de astăzi stabilește, de asemenea, o serie de condiții de politică favorabile care sunt necesare pentru atingerea obiectivului de 90 %. Printre acestea se numără punerea în aplicare deplină a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivității industriei europene, un accent mai mare pe o tranziție justă care să nu lase pe nimeni în urmă, condiții de concurență echitabile cu partenerii internaționali și un dialog strategic privind cadrul post-2030, inclusiv cu industria și sectorul agricol. Rezultatul COP28 de la Dubai arată că restul lumii se îndreaptă în aceeași direcție. UE a fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește acțiunile internaționale în domeniul climei și ar trebui să rămână pe drumul cel bun, creând oportunități pentru ca industria europeană să prospere pe noi piețe mondiale pentru tehnologii curate.

Previzibilitate și durabilitate pentru economia și societatea noastră

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să ia decizii în acest deceniu care vor menține UE pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050. Aceasta va transmite semnale importante cu privire la modul de a investi și de a planifica eficient pe termen lung, reducând la minimum riscurile de depreciere a activelor. Prin această planificare prospectivă, este posibil să se modeleze o societate prosperă, competitivă și echitabilă, să se decarbonizeze industria și sistemele energetice ale UE și să se asigure că Europa este o destinație principală pentru investiții, cu locuri de muncă stabile și adaptate exigențelor viitorului.

De asemenea, aceasta va stimula reziliența Europei la crizele viitoare și, în special, va consolida independența energetică a UE față de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4 % din PIB în 2022, întrucât ne-am confruntat cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Costurile și impactul uman al schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai mari și mai vizibile. Numai în ultimii cinci ani, daunele economice legate de climă în Europa sunt estimate la 170 miliarde EUR. Evaluarea impactului realizată de Comisie constată că, chiar și prin estimări prudente, creșterea încălzirii globale ca urmare a lipsei de acțiune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârșitul secolului.

Stabilirea condițiilor pentru atingerea obiectivului recomandat

Realizarea unei reduceri a emisiilor cu 90 % până în 2040 va necesita îndeplinirea unei serii de condiții favorizante. Punctul de plecare este punerea în aplicare integrală a legislației existente de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Actualizarea în curs a proiectelor de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) este un element-cheie în monitorizarea progreselor înregistrate, iar Comisia colaborează cu statele membre, cu industria și cu partenerii sociali pentru a facilita acțiunile necesare.

Pactul verde trebuie să devină acum un pact de decarbonizare industrială care să se bazeze pe punctele forte industriale existente, cum ar fi energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele, și să continue să sporească capacitatea de producție internă în sectoare de creștere precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură, energia solară fotovoltaică, CUC/CSC, biogazul și biometanul, precum și economia circulară. Stabilirea prețului carbonului și accesul la finanțare sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de către industria europeană. Comisia va institui un grup operativ specific pentru a elabora o abordare globală a stabilirii prețului carbonului și a piețelor carbonului. Europa va trebui, de asemenea, să mobilizeze combinația adecvată de investiții din sectorul privat și din cel public pentru ca economia noastră să devină atât durabilă, cât și competitivă. În următorii ani va fi necesară o abordare europeană în materie de finanțare, în strânsă cooperare cu statele membre.

Siguranța, solidaritatea și politicile sociale trebuie să rămână în centrul tranziției. Acțiunile climatice trebuie să aducă beneficii tuturor cetățenilor din societățile noastre, iar politicile climatice trebuie să țină seama de cei mai vulnerabili sau care se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește adaptarea. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Fondul pentru o tranziție justă sunt exemple de astfel de politici care vor ajuta deja cetățenii, regiunile, întreprinderile și lucrătorii în acest deceniu.

În cele din urmă, dialogul deschis cu toate părțile interesate este o condiție prealabilă esențială pentru realizarea tranziției către o economie curată. Comisia a stabilit deja dialoguri oficiale cu părțile interesate din industrie și agricultură, iar următoarele luni de dezbateri politice în Europa reprezintă o oportunitate importantă de a asigura implicarea publicului cu privire la următoarele etape și opțiuni de politică. Dialogul structurat cu partenerii sociali ar trebui consolidat pentru a asigura contribuția acestora, punând accentul pe ocuparea forței de muncă, mobilitate, calitatea locurilor de muncă, investiții în recalificare și perfecționare. Această comunicare continuă va ajuta următoarea Comisie să prezinte propuneri legislative pentru cadrul de politică post-2030, care vor îndeplini obiectivul pentru 2040 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor. Ritmul decarbonizării va depinde de disponibilitatea tehnologiilor care oferă soluții fără emisii de dioxid de carbon, precum și de utilizarea eficientă a resurselor într-o economie circulară.

Se preconizează că sectorul energetic va realiza decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, pe baza tuturor soluțiilor energetice cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică, stocarea, CSC, CUC, eliminările de dioxid de carbon, energia geotermală și hidroelectrică. Alianța industrială pentru reactoarele modulare mici, lansată astăzi, este cea mai recentă inițiativă de consolidare a competitivității industriale și de asigurare a unui lanț de aprovizionare puternic al UE și a unei forțe de muncă calificate. Un beneficiu important al acestor eforturi este reducerea dependenței de combustibilii fosili datorită scăderii cu 80 % a consumului lor de energie în perioada 2021-2040. Cadrul de politică post-2030 va reprezenta o oportunitate de a dezvolta în continuare aceste politici și de a le completa cu politici sociale și industriale pentru a asigura o tranziție lină de la combustibilii fosili.

Se preconizează că sectorul transporturilor se va decarboniza printr-o combinație de soluții tehnologice și de stabilire a prețului carbonului. Prin politicile și sprijinul adecvat, sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă în Europa, asigurând venituri echitabile și furnizând alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Un dialog global cu industria alimentară în sens larg, inclusiv dincolo de poarta fermei, este esențial pentru succesul în acest domeniu și pentru dezvoltarea unor practici și modele de afaceri durabile.

UE va continua să dezvolte condițiile-cadru adecvate pentru a atrage investiții și producție. O tranziție climatică reușită ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea competitivității industriale, în special în sectoarele tehnologiilor curate. Un viitor cadru favorabil pentru decarbonizarea industriei ar trebui să se bazeze pe Planul industrial existent al Pactului verde european. Investițiile publice ar trebui să fie bine orientate, printr-o combinație adecvată de granturi, împrumuturi, capitaluri proprii, garanții, servicii de consiliere și alte tipuri de sprijin public. Stabilirea prețului carbonului ar trebui să joace în continuare un rol important în stimularea investițiilor în tehnologii curate și în generarea de venituri pentru a cheltui pentru acțiuni climatice și sprijin social pentru tranziție.

Atingerea obiectivului recomandat de 90 % va necesita atât reducerea emisiilor, cât și eliminarea dioxidului de carbon. Aceasta va necesita implementarea tehnologiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon, precum și utilizarea carbonului captat în industrie. Strategia industrială a UE de gestionare a carbonului va sprijini dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare cu CO2 și a infrastructurii necesare de transport al CO2. Captarea carbonului ar trebui să vizeze sectoarele greu de redus, în care alternativele sunt mai puțin viabile din punct de vedere economic. Eliminările de dioxid de carbon vor fi, de asemenea, necesare pentru a genera emisii negative după 2050.

Istoricul dosarului

O accelerare istorică a perturbărilor climatice în 2023 a înregistrat o creștere a încălzirii globale cu 1,48 °C peste nivelurile preindustriale, iar temperaturile oceanelor și pierderea gheții din Oceanul Antarctic au rupt cu o marjă largă. Temperatura aerului la suprafață a crescut și mai mult în Europa, cea mai recentă medie pe cinci ani situându-se la 2,2 °C peste era preindustrială. Se preconizează că incendiile forestiere, inundațiile, secetele și valurile de căldură vor crește, iar reducerea emisiilor și consolidarea măsurilor de adaptare este singura modalitate de a evita cele mai slabe rezultate ale schimbărilor climatice și de a proteja viețile, sănătatea, economia și ecosistemele.

Citește și:

• Romsilva anticipează că va pierde 100 de milioane de lei în acest an
• Au bătut doi polițiști, dar au fost eliberați din arest după ce și-au cerut scuze
• Incredibila dramă a unei familii cu 13 copii. Arhiepiscopia a demarat o campanie umanitară

Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iulie 2021, consacră în legislație angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De atunci, UE a adoptat un pachet legislativ cunoscut sub denumirea de „Pregătiți pentru 55”, care va permite atingerea obiectivelor pentru 2030. Legea climei impune, de asemenea, Comisiei Europene să propună un obiectiv climatic pentru 2040 în termen de șase luni de la prima evaluare la nivel global a Acordului de la Paris, care a avut loc în decembrie 2023. Odată ce obiectivul climatic pentru 2040 va fi adoptat, în cadrul următoarei Comisii, acest obiectiv va constitui baza noii contribuții stabilite la nivel național a UE în temeiul Acordului de la Paris, care trebuie comunicată CCONUSC în 2025.

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 nu numai că va aduce beneficii economice clare ca urmare a riscurilor mai scăzute de fenomene meteorologice extreme și a pierderilor asociate acestora, ci și cu mai multe beneficii conexe, inclusiv îmbunătățirea calității aerului și beneficiile asociate pentru sănătate, reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și beneficiile pentru biodiversitate. Schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai grave, care conduc la un impact social semnificativ și din ce în ce mai accentuat și la daune economice. Aceste pierderi economice depășesc cu mult costul acțiunilor climatice.