Web Analytics

ANALIZĂ THE ECONOMIST: Suntem ultimii din UE la indicele democraţiei

de | 3.02.2023 22:10 | Actualitate, Home, Politica si Administratie

• Clasarea pe ultimul loc în Uniune şi pe locul al 61-lea în lume este cauzată de slaba cultură politică existentă în societatea românească • Din cauza scorului de 3,75 puncte la cultura politică, suntem în clasamentul democraţiei sub regimurile iliberale din Polonia şi Ungaria, şi chiar sub Bulgaria, care au scoruri mult mai bune în acest domeniu

România, cu un scor de 6,45, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană şi pe împarte cu Muntenegru locul 61 la nivel global în privinţa democraţiei, potrivit indexului anual al democraţiilor întocmit de grupul britanic The Economist, un clasament anual ce ia în calcul cinci criterii şi care ierarhizează anul acesta 167 de ţări.

„Scorul mediu global al indicelui a stagnat în 2022. În ciuda aşteptărilor privind o revenire după ridicarea restricţiilor legate de pandemie, scorul mediu la nivel global a fost aproape neschimbat – 5,29 (pe o scară de la 0 la 10), faţă de 5,28 în 2021. Efectul pozitiv al restaurării libertăţilor individuale a fost anulat de evoluţii negative la nivel global. Scorurile pentru mai mult de jumătate dintre state cuprinse în index fie au stagnat, fie au scăzut. Cu toate acestea, Europa de Vest are o valoare pozitivă, fiind singura regiune al cărei scor a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie”, arată analiştii publicaţiei britanice.

Citește și:

Studiul citat are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democraţii deficitare şi democraţii depline. Pentru întocmirea clasamentului, au fost luate în calcul cinci criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru. Statele nordice, plus Franţa, Spania şi Germania se încadrează la „democraţii depline”.

În clasamentul general, care cuprinde 167 de ţări, România ocupă locul 61 – la egalitate cu Muntenegru, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04).

Analiza întocmită de cei de la The Economist frizează prin faptul că cele două state iliberale din UE – Polonia şi Ungaria – au un scor mai mare decât România, care este depăşită şi de Bulgaria. Nu ştim ce metodologie sau mai bine zis ce informaţii au stat la baza analizei întocmită de publicaţia britanică, atât timp cât guvernul de la Budapesta a obţinut 6,79 puncte, iar cel de la Bucureşti a primit 6,43, deşi Cabinetul Viktor Orban a avut blocate, aproape tot anul, fondurile alocate de Comisia Europeană Ungariei prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

În schimb, capitolul unde păcătuim foarte mult, chiar dacă la pluralism politic stăm bine, la participare politică satisfăcător, iar la libertăţi civile bine – cu un scor de 7,35 cu mai bine de 0,6 puncte faţă de cel al Ungariei, este cel privind cultura politică unde ţara noastră a obţinut doar 3,75 puncte spre deosebire de cele 6,88 puncte ale Ungariei şi 4,38 puncte ale Bulgariei.

În raport, mai apare o surpriză: Austria, condusă de cancelarul Karl Nehammer – care a blocat aderarea României la spaţiul Schengen – ocupă locul 20 în lume privind democraţia, cu un scor total de 8,20.

Republica Moldova, care în 2021 era aleasă drept „ţara anului” de „The Economist”, pentru că îşi îmbunătăţise cel mai mult imaginea, ocupă în clasamentul democraţiilor locul 69, cu scorul de 6,23.

Citește și:

Documentul citat mai arată că în Europa sunt şase state cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) şi Armenia (locul 82, scor 5,63).

Publicaţia britanică mai notează că Rusia este ţara în care nivelul democraţiei a scăzut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de ţări, mai jos decât state precum Burkina Faso şi Haiti, potrivit Indexului democraţiei, încadrându-se astfel la „regimuri autoritare”.

În urma invaziei din Ucraina, indicele de democraţie al Rusiei a înregistrat cea mai mare scădere în 2022, coborând cu 22 de locuri în clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare şi analiză a The Economist (EIU).

În schimb, ridicarea restricţiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunătăţit scorurile multor ţări, inclusiv ale Franţei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 poziţii, scor 8.07) şi Chile (locul 19, în urcare cu 6 poziţii, scor 8,22), care revine în grupul „democraţiilor depline”.

La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care şi-a îmbunătăţit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 ţări ale clasamentului se află, de altfel, în Europa de Vest.

Statele Unite ocupă locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.

În top 3 al indicelui democraţiei pe anul trecut se află Norvegia – scor 9,81, Noua Zeelandă – 9,61, Islanda – 9,52, urmate până la locul 9 inclusiv de Suedia – 9,39, Finlanda – 9,29, Danemarca – 9,28, Elveţia – 9,14, Irlanda – 9,13 şi Olanda – 9,00.

Conform studiului, mai mult de o treime din populaţia lumii (36,9%) trăieşte sub „regimuri autoritare”.

Articol preluat din ziarul bursa.ro

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *