Web Analytics
scris miercuri, 01.02.2023

Exclusiv. Cristian Gentea, primul interviu în Jurnalul de Argeş, de când a devenit primar: „Din 100 milioane euro, cât costă noul stadion, noi nu dăm nici două”

„La Târgoviște și Sibiu, unde s-au renovat vechile stadioane, s-au cheltuit între 30 și 40 milioane euro de la bugetul local. La banii ăștia, nu aș fi îndrăznit să vin și să propun așa ceva în Consiliul Local. Am atras bani din afara județului și asta este cel mai important”, subliniază primarul Piteștiului
Edilul e de acord cu campania ziarului nostru și declară, în exclusivitate, că în ședința CL din luna februarie se va vota un proiect de hotărâre prin care Calea Câmpulung să devină strada Constantin Stroe
Cristian Gentea agreează ideea ca și actualul pod peste râul Argeș să poarte numele lui Constantin Stroe

Exclusiv. Cristian Gentea, primul interviu în Jurnalul de Argeş, de când a devenit primar: „Din 100 milioane euro, cât costă noul stadion, noi nu dăm nici două”

E primul nostru interviu de când ați devenit primar, așa că voi începe cu o întrebare legată de biografia dvs. Dacă cineva v-ar fi spus la revoluție că veți ajunge primar al Pitestiului, ce replică i-ați fi dat?

– În 1989 lucram la IRNE. Terminasem facultatea de doi ani, avusesem dublă repartiție guvernamentală, așa că m-au angajat direct. Practic eram setat pe carieră în industria nucleară, aveam 26 de ani la revoluție și 24 când m-am angajat la IRNE. Deci nu se pune problema că m-aș fi gândit vreodată să ajung primar. Stătusem cinci ani plecat la facultate în București, apoi și armata un an, de abia mă întorsesem de un an, doi, în Pitești.

Aţi făcut școala gimnazială și liceul în Pitești?

– Nu, școala gimnazială am făcut-o la mine în comună, la Uda, în satul Săliștea, unde părinții mei au fost profesori și chiar directori ai școlii, în diferite perioade. Din păcate, exact la un an după ce am terminat facultatea, tata a murit. În Pitești am venit în 1977 și am făcut Liceul de Matematică Fizică Odobescu.

Cum priveați politica în 1989, la vârsta de 26 de ani?

– Ce să vă spun?! Fusesem și membru de partid, dar ca să intri în PCR trebuia să înveți foarte bine, să ai la facultate o situație foarte bună și îmi aduc aminte că șase luni a trebuit să studiez statutul partidului. Deci după 6 luni, și atunci a fost un adevărat moment festiv, eu le povestesc și astăzi unor colegi mai tineri care intră în PSD, în organizația pe care o conduc, că era mult mai greu atunci să intri în partid decât astăzi. Ca să revin, a fost o descătușare imediat după revoluție, nu știam prea multe despre politică și nici nu-mi stătea mintea la așa ceva.

Citește și Contracte de finanțare de peste 35 milioane de euro, semnate la Primăria Pitești

„În 1996, când am întrat în PSD, eram doar câțiva la partid. Era mare tristețe”

Și atunci, cum ați ajuns în politică și în PSD?

– În PSD am intrat în 1996, în 15 februarie. Am venit în partid după ce PSD pierduse toate alegerile. În general se intră înainte, când deja se știe cine câștigă și toți se gândesc la avantaje. Am intrat în partid influențat de dl Gheorghe Oprea, care era președintele organizației Pitești. Eram colegi amândoi la Institut și originari din aceeași comună. Am avut mai multe discuții cu dânsul și, ca să fiu sincer, am intrat în PSD mai mult pentru dânsul. Atunci nu erau așa de mulți membri ca azi, am început să fac partea de secretariat la partid și a început să-mi placă și politica.

Cum era atmosfera în PSD atunci? Erați în opoziție și n-aveați primar la municipiu?

– Era tristețe mare, eram doar câțiva la partid. Erau zile când veneam la sediu mai așa, la adăpostul întunericului. În general seara, erau doar câțiva la sediul PSD în Pitești, nu era deloc confortabil.

„În cariera profesională n-am ars etapele, mi-am dat toate examenele la timp”

Știu ca n-ați vrut inițial să candidați, în 2020, la funcția de primar, deși aveați peste 20 de ani de experiență ca și consilier local și că v-ați hotărât cu mai puțin de două luni înainte de alegeri. De ce aţi ezitat să candidaţi?

– E vorba de exact ce v-am spus la început. De cariera profesională, pentru că eu n-am ars etapele, am mers din aproape în aproape, mi-am dat toate examenele la timp. Atunci, pentru a deveni cercetător științific trebuia să treacă un anumit timp, să vii cu lucrări, așa că eu mi-am făcut toți pașii, de la inginer fizician la cercetător, după aia șef cu radio-protecția, șef de laborator, după aia am fost director securitate nucleară și, în final, director la RATEN. Am fost și președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, dar am stat numai două săptămâni fiindcă n-am mai vrut. Apoi am fost propus ministru la Comunicații și am refuzat, apoi am fost propus pe locul 1 pe lista PSD la Camera Deputaților, în 2020 și știți că am refuzat în ultimul moment. Și asta doar pentru că am pus profesia din domeniul nuclear pe primul loc și aveam și foarte multe proiecte la Institut. Să știți că mie mi-a plăcut foarte mult ce am făcut acolo. De fapt, toată activitatea aceasta de dezafectare a instalațiilor de cobalto-terapie, cele pentru cancer, toate spitalele din România le-am dezafectat eu și cu echipa mea. Și aveam contracte cu Departamentul de Energie al Statelor Unite, cu care ajunsesem să lucrăm la modul că rapoartele pe care le întocmeam eu le transmiteam astăzi, mâine îmi erau acceptate și în două zile banii erau în bancă la Mioveni. Așa de mult ajunseseră să aibă încredere în mine. Americanii au venit o singură dată la Institut, la început și mi-au spus direct: „Vrem mai întâi să vedem cum lucrezi tu cu echipa ta!”. Și a fost suficient să vină o singură dată. Din momentul acela am dezafectat absolut tot, și au fost zeci de spitale din România. Să știți că și în 2013, când s-a înființat RATEN, eu am fost prima propunere de director, dar am refuzat fiindcă mi-a fost foarte greu să mă desprind de echipa cu care lucrasem de atâta timp și cu care performasem.

Citește și Primăria Pitești participă la „Programul privind casarea autovehiculelor uzate”

Ați lucrat cu cleștii aceia, așa cum vedem noi în filme că se lucrează în mediu radioactiv?

– Da, cu telemanipulatori, așa se numesc. Apoi, și când am devenit director general, câțiva ani mai târziu, la o regie de interes național, așa cum era RATENUL, cu două institute în subordine, unul la Mioveni, altul la București, pe platforma de la Măgurele, credeți-mă că mă duceam și mai sudam câte o sursă în laborator, ca să nu uit meseria, atât am fost de prins de meseria asta.

Ezitarea de a candida la funcția de primar în 2020 are legătură cu faptul că v-ați temut că vă veți risca profesia, că veți deveni o țintă și că veți fi schimbat de la RATEN? Era guvernul Orban la putere și deputatul Miuțescu vă cerea săptămânal schimbarea.

– Da, știți foarte bine că am avut problema asta. Numai că ministrul Energiei, Virgil Popescu, a avut încredere în mine și nu m-a schimbat decât în momentul în care deja câștigasem Primăria Pitești și urma oricum să plec.

„În 2020 ar fi trebuit să-mi anunț candidatura mai din timp”

Când a fost declicul, momentul cheie în care ați zis da, mă bag să candidez la primărie?

– Permiteți-mi să fac puțină istorie și să încep cu alegerile din 2016, când am fost împreună cu dl Cornel Ionică la București. Iar acolo dânsul a spus că nu mai candidează și că trebuie să candidez eu, că sunt mai tânăr. Mi s-a părut un pic și nedrept față de dânsul, că muncise, și am spus atunci că măcar un mandat plin pentru dânsul ar fi corect. Așa că eu l-am propus în 2016, mai ales că eu mai puteam sta un mandat la conducerea RATEN. Am insistat să candideze dl Ionică în 2016 și așa s-a și întâmplat. Apoi, în 2020, foarte multă lume a insistat că eu trebuie să candidez și cred că și lucrul ăsta m-a determinat.

Eu mai știu și că dl Ionică nu stătea grozav în sondaje în 2020 și în contextul ăsta v-au cerut colegii din PSD să candidați.

– Da, probabil că a fost și asta. Acum, privind retrospectiv, poate că ar fi trebuit să îmi anunț candidatura mai din timp, cu câteva luni înainte. Ce n-am reușit atunci, si vorbesc asta cu mulți dintre cei care m-au votat pe mine și n-au votat și PSD-ul, a fost că n-am avut timpul necesar să-i conving că, dacă tot au încredere în mine, trebuie să voteze și partidul, astfel încât să-mi dea și un Consiliu Local majoritar ca să pot lucra eficient. Apoi, să mă evalueze după patru ani, dacă am făcut treabă sau nu. Asta și având în vedere că era prima experiență, primul mandat de primar. Eu, unul, așa văd lucrurile, n-aș mai candida dacă n-am făcut treabă și oamenii văd asta. Asta n-am reușit și de aceea nu mi-a fost foarte ușor la începutul mandatului.

Citește și Primăria Pitești și școlile, parteneri în accesarea unor bani prin PNRR

„La 7, 7:10 sunt la primărie, iar seara rămân cât este nevoie”

Cum vi s-a schimbat viața, de când sunteți primar? În bine, dar și în rău?

– Vin la fel de devreme la serviciu, așa cum plecam și la Institutul de Cercetări Nucleare. La 7, 7:10 sunt la primărie, iar seara rămân cât este nevoie. Acum, ca să fiu sincer, a început să-mi și placă fiindcă am făcut niște lucruri, împreună cu echipa, nu singur, bineînțeles, lucruri care au fost apreciate de piteșteni. S-au schimbat câteva lucruri în bine și, atunci, evident că vreau să merg cât mai mult pe linia asta pentru a-mi duce la capăt proiectele. Copilul meu acum este mare, înainte mi-ar fi fost mai greu. Fiindcă trebuie să știți că, și când era mică fata mea, eu făceam temele cu ea seara, când veneam de la Institut; am fost și suntem în continuare foarte apropiați. Din punctul acesta de vedere, nu sunt foarte afectat, nu mai am o grijă. Altfel, sunt foarte aglomerat, nu mai am timp pentru mine mai deloc, dar nu mă plâng și nu regret în niciun fel.

Compensați, în schimb, mergeți destul de des la Londra, unde fata lucrează și unde și-a făcut studiile. Ce lucrează acolo?

– Fata mea a făcut London School of Economics, care e văzută drept cea mai bună facultate pe economie din Europa și a patra din lume. A făcut și masteratul la aceeași universitate, ceea ce nu-i lucru ușor, iar acum lucrează la un fond de investiții american, este trader.

Cum o simțiți? Are de gând să se mai întoarcă?

– Mă păcălește tot timpul, fiindcă eu visez că se va întoarce și că va aplica aici ce învață. Deocamdată îmi spune că ce se face acolo încă nu se face în România și că trebuie să mai stea, să mai acumuleze. Mă bucur însă că șefii sunt mulțumiți de ea, este serioasă și își face treaba.

Citește și Primăria Piteşti a cumpărat fostul sediu PDL cu 1 milion de euro, dar mai trebuie să-l repare

„Implementarea transportului în zona metropolitană și proiectul noului stadion sunt cele mai mari reușite din acești doi ani de mandat”

Care ar fi reușitele în acești doi ani de mandat?

– Sunt foarte mulţumit de faptul că am reuşit să implementăm transportul metropolitan. Mi-am pus asta în cap de la început și eram convins că vom reuși. De asemenea, faptul că am reușit să transferăm terenul de la stadion, de la Ministerul Tineretului și Sportului. Și, evident, faptul că am reușit să avem acest proiect al noului sadion, de 100 milioane euro, cu hotărâre de guvern, cu tot. Mai sunt străzile de pământ, care s-au împuținat și știți că am o mare ambiție, să nu mai existe niciuna până termin acest mandat. Apoi și colonia ACH, iarăşi pentru mine e un lucru foarte bun.

Apropo de Colonia ACH, de pe malul râului Argeș, care era o rușine din punct de vedere al infrastructurii minime. Vă leagă ceva anume acolo, fiindcă am văzut că ați insistat pe acest proiect chiar din debutul mandatului.

– Absolut nimic. Am fost în campanie la oamenii de acolo și m-a impresionat în ce condiții vitrege trăiau și ce reţea electrică precară aveau. Am discutat mult cu dl director de la Hidroelectrica, iar acesta m-a și susținut și m-a împins să fac ceva în sensul ăsta. Am reușit să introducem gaze acolo, deocamdată până la parohie, ca fiecare să se poată branșa și avem prins în bugetul pe 2023 și proiectul de apă și canalizare.

Citește și 1170 de sesizări către Primăria Pitești, depuse prin aplicația SmartCity

„Parcul industrial e un of al meu pe care în următorii doi ani îl voi îndrepta”

Şi nereușite?

– Îmi pare rău că n-am făcut nimic cu parcul industrial în acești doi ani de zile. Am mai explicat, nu că n-am fi vrut. Avem un deviz pentru demolare, și sunt foarte mulți bani, pe care îl avem prins în 2023. De ce n-am făcut-o în aceşti doi ani de zile? Fiindcă am sperat tot timpul că găsesc o posibilitate legală pentru un parteneriat public-privat. Am găsit două firme din străinătate să facă absolut tot, și demolare și infrastructură, dar cereau o concesionare a unei suprafețe din cele 43 ha de la CET. Ei bine, n-am găsit portița legală.

Bine, dar cei din Ardeal, de la Oradea sau Cluj, cum au găsit-o?

– Avem o întâlnire pe 3 februarie cu mediul de afaceri și am propus ca această temă, a parteneriatului public-privat, să fie pe agendă. Sunt foarte puține parteneriate în țară, dar într-adevăr s-au făcut și întotdeauna am întrebat de ce la Pitești nu s-a putut până acum. De la juridic, mi s-a explicat că, practic, nu poți face concesiune fără să scoți la licitație. Adică de ce vă concesionez dvs. și nu altei entități? Și aici m-am blocat. Da, parcul industrial e un of al meu, pe care în următorii doi ani îl voi îndrepta.

Care-i valoarea fondurilor europene şi guvernamentale atrase în acești doi ani de mandat și cum vor schimba ele fața orașului?

– Trece de 200 milioane euro. Evident că vor schimba în bine fața orașului, având în vedere multitudinea de contracte pentru proiectele semnate și sunt sigur că cetățenii orașului vor simți acest lucru. Chestia este de răbdare. Pentru că, iată, avem proiectul de apă și canalizare și se va interveni pe foarte multe străzi. Apă Canal a început să lucreze, se lucrează acum pe mai multe străzi și se lucrează bine. Apoi se va intra pe reabilitare, pe foarte multe străzi din Pitești, și asta cer piteștenilor, să aibă răbdare. Avem, de asemenea, foarte multe contracte pentru reabilitări de școli și mă întreb ce soluții vom găsi. Stau și noaptea și mă gândesc ce ne vom face când vom începe lucrările de reabilitare la mai multe școli în același timp. Am văzut ce se întâmplă cu reabilitarea de la Zinca. N-au vrut să fie mutați de acolo și s-a găsit soluția să se lucreze pe trei schimburi. Asta este, vom merge la oameni, le vom explica și vom comunica tot timpul ce vrem să facem.

Care sunt procentele de cofinanțare cu care vine primăria la proiectele europene? Mari, mici?

– Între cinci și zece la sută, cel mai mult. Însă foarte multe proiecte sunt cu cofinanțare zero. La stadion, de exemplu, luăm 100 de milioane și noi venim cu doar 1,7%.

Citește și Alte investiții la Pitești. Primarul Gentea a semnat contractele

„Bugetul e mai mare față de anul trecut. Merge undeva spre 20%”

Cum e bugetul pe anul acesta? Am văzut că sunt discuții politice și polemici.

– Este mai mare decât anul trecut, nu vă pot da un procent acum fiindcă n-avem toate datele de la Finanțe. Merge undeva spre 20%. Evident că mare parte din buget merge pe lucrările care trebuie continuate și finalizate, însă ce e bine e că avem foarte multe proiectări, peste 130. De ce e bine? Fiindcă asta am întrebat încă de la începutul mandatului, de ce Clujul sau Oradea atrag foarte multe fonduri și noi nu? Și mi s-a explicat că, spre exemplu, Clujul are foarte multe documentații gata, de avizare a unor lucrări de întreținere sau studii de fezabilitate sau de oportunitate. Și în momentul în care se deschide o axă, ei au totul pregătit. Legat de aprobarea bugetului, am primit foarte multe propuneri și de la grupul consilierilor USR, și de la cel liberal. Cu cei de la USR am discutat, sunt proiecte utile pe care le-am și introdus în buget. Așa s-a întâmplat și cu o parte dintre cele de la PNL. Acolo însă vor mai fi discuții, vor veni probabil cu amendamente. Eu n-am nicio problemă, însă vreau să dau numai două exemple. Indemnizația pentru nou născuți. Nu am cum să fim împotrivă, numai că proiectul e în dezbatere publică până pe 6 februarie, apoi va intra în prima ședință de CL, dar nu va avea viză de legalitate. Am discutat cu secretarul CL, care nu vrea să pună viză de legalitate, însă am discutat cu mai mulți primari din țară și foarte mulți nu dau această indemnizație. Dau doar 9 municipii, din peste 40. Avem și o hotărâre a instanței și un punct de vedere al Curții de Conturi. Deci, în momentul în care există parte legală, nu am o problemă cu această idee, însă deocamată aici suntem. Legat de acele dulapuri școlare, 34.000 câte propun consilierii PNL, iar nu am nicio problemă și am avut discuții cu toți directorii de școli. De ce? Fiindcă pe 19 martie se deschide un apel pe PNRR pentru dotări și în care se pot trece inclusiv dotările cu mobilier școlar. Așa că le-am cerut directorilor de școli să-și facă temele și să vină cu tot ceea ce au necesar fiindcă sunt foarte mulți bani pe PNRR pentru asta. Putem să luăm acele dulapuri din banii aceştia care vin de afară, decât să punem presiune pe bugetul local.

Citește și Gentea l-a convins pe Velcea să intre în transportul metropolitan. Autobuzele Publitrans vor circula şi în Ştefăneşti

„FC Argeş are istorie, îl are pe Dobrin. Sunt oraşe fără istoria noastră şi au stadioane noi”

Proiectul FC Argeș, aici incluzând și noul stadion, că sunt la pachet. De ce îl susțineți și cum le răspundeți celor care îl contestă și spun că n-ar fi o prioritate pentru Pitești ?

– Știți că îmi place sportul în general și fotbalul în mod particular. Am spus-o la toate întâlnirile avute, atunci când am prezentat proiectul noului stadion. FC Argeș e FC Argeș. Clubul a avut rezultate, are istorie, îl are pe Dobrin. Sunt orașe care n-au istoria noastră și au stadioane noi. Mi-am dorit într-adevăr un stadion nou, despre care continui să susțin că va fi cel mai modern din țară la momentul inaugurării. Și observ că, în ultimul timp, am cam început să fiu înțeles, mai ales că pentru stadion, din 100 milioane euro, noi nu dăm nici două, și, atunci, parcă lumea nu mai este chiar atât de supărată că băgăm banii în stadion și nu în altceva. Dau exemplul Târgoviștei și Sibiului, unde s-au renovat vechile stadioane și unde s-au cheltuit între 30 și 40 milioane euro de la bugetul local. Vă rog să mă credeți că, la banii ăștia, nu aș fi îndrăznit să vin și să propun așa ceva în Consiliul Local. Faptul că am atras banii aceștia din afara județului este foarte important. Am încredere și în FC Argeș, că echipa va ajunge acolo unde a fost cândva, chiar dacă acum e în căutări. Și am, de asemenea, încredere și în actualul staff.

Citește și Noul stadion ”Nicolae Dobrin”, cel mai sustenabil obiectiv de investiții din istoria Piteștiului

„Din 2025, vom vedea echipa naţională de fotbal jucând la Piteşti”

Când va începe demolarea stadionului?

– În maxim 2 luni de zile, estimez că va fi dată hotărârea de guvern și apoi, undeva în mai, ne apucăm de demolare. Apoi, contractul de execuţie, după ce terenul va fi predat ca demolat, e de 26 de luni. În toamna lui 2025 va fi gata.

E adevărat că ați trimis echipă să se documenteze la fiecare nou stadion construit, gen Giulești, Ghencea, Național?

– Da, am avut o echipă condusă de city managerul orașului, de dl Lucrețiu Tudor, care, împreună cu proiectanții, o firmă din București, au fost pe fiecare stadion nou construit în capitală. Au văzut tot ce nu corespundea standardelor pentru UEFA 4, pentru că sunt stadioane în București care pentru fiecare meci în parte trebuie să ia o dispensă. Ei bine, la Pitești nu va fi cazul. Am apelat și la FRF care ne-a dat un specialist pe aşa ceva și împreună am tot făcut up-date la proiectul stadionului și eu zic că, în momentul de față, este ce trebuie.

Din 2025 vom vedea echipa națională jucând la Pitești?

– Cu siguranță vedem naționala la Pitești, plus că avem și marele avantaj că suntem aproape de București.

Citește și S-a dat avizul final pentru stadionul „Nicolae Dobrin” din Piteşti

„Întotdeauna am fost de acord ca o stradă din Piteşti să poarte numele domnului Constantin Stroe”

Jurnalul de Argeș a demarat, în urmă cu doi ani, o campanie pentru ca o stradă din Piteşti să poarte numele lui Constantin Stroe. Și am aflat că va fi un proiect de hotărâre pe ordinea de zi a CL din luna februarie, iniţiat de doamna consilier Ana Stan, și pe care dvs. l-ați susținut fără rezerve. V-aș ruga să comentați.

– Întotdeauna am fost de acord cu acestă inițiativă, ca o stradă din Pitești să poarte numele domnului Constantin Stroe. Tot timpul, această problemă a fost legată de deranjul pe care l-ar putea genera noua denumire cetățenilor de pe strada în cauză. Adică schimbarea de documente, și atunci acesta a fost motivul pentru care nu am făcut niște pași mai repezi. Doamna consilier Ana Stan a venit cu o propunere exact în zona în care dânsul a locuit, pe strada Rovine. Apoi, analizând și cu cei de la Urbanism, s-a constatat că și acolo erau blocuri și mulți cetățeni care trebuie să-și schimbe documentele. Aşa că, pentru ședința din februarie, se va veni cu o propunere la ieșirea spre Mărăcineni, pe Calea Câmpulung, exact pe drumul pe care piteștenii mergeau la uzina Dacia.

Atunci, agreați și propunerea ca actualul pod de peste Argeș, peste care câteva generații de piteșteni au trecut zilnic în drum spre locul de muncă la uzina Dacia, să se cheme tot Constantin Stroe? Asta având în vedere și că multe poduri din lumea civilizată poartă numele unor personalități, plus că nu ar mai fi nevoie de schimbat buletine și alte date de stare civilă.

– Mi se pare foarte corect. E o idee foarte bună cu care sunt de acord în totalitate.

„Nu ştiu de câte mandate am nevoie, cu siguranţă unul e puţin”

Ultima întrebare. Sincer, câte mandate v-ar fi suficiente ca să vă puneți în aplicare programul pe care l-ați gândit pentru Piteşti?

– Și eu tot sincer vreau să vă răspund că, dacă aș fi văzut că lucrurile nu merg și nu mi-aș fi găsit locul și nu aș fi avut rezultate, îmi vedeam de treabă începând cu anul 2024. Acum sunt foarte setat să merg înainte și să îmi continui proiectele. Nu știu să vă spun de câte mandate am nevoie, cu siguranță unul este puțin. N-ai cum să obții ceea ce vrei într-unul singur. Voi fi la primărie la Pitești în funcție de ce vor spune cetățenii, care bineînțeles vor vota în funcție de rezultatele pe care le voi avea.

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *