Cătălin Costăchioaia a întors tirul pe autostradă și a mers pe contrasens cu luminile stinse ca să evite un control al ISCTR
Șoferul unui BMW n-a mai putut evita impactul, astfel că soția și fetița de doi ani ale acestuia, aflate în mașină, au murit
Sentința definitivă a fost dată de Curtea de Apel Pitești la sfârșitul lunii trecute, iar șoferul a fost condamnat să plătească daune de 350.000 euro în solidar cu BAAR
Un șofer de tir responsabil de moartea a două persoane pe A1 București-Pitești va face 16 ani închisoare. Tragedia s-a petrecut în data de 18 august 2020, în jurul orei 00:58, la intrarea în Pitești. Cătălin Costăchioaia, din Suceava, avea montat un dispozitiv care împiedica timpii de conducere și, pentru a evita un control al reprezentanţilor ISCTR, a mers câteva sute de metri pe contrasens și a blocat ambele benzi ale sensului de deplasare spre Bucureşti, intrând în coliziune cu un BMW condus regulamentar de un bărbat. Cei doi șoferi au supraviețuit. În mașina al cărei plafon avea să fie decopertat mai erau însă soția bărbatului, avocata Anamaria Diana Gusan, pe scaunul din dreapta față, și fiica lor de nici doi ani, în scaun special pentru copii, pe locul din dreapta spate. Fetița în vârstă de doar 1 an și 10 luni a murit pe loc, iar tânăra avocată, în vârstă de 25 de ani, a murit la Spitalul Județean Argeș. În decembrie 2020, șoferul tirului a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, iar la finalul lunii mai a.c. Curtea de Apel Pitești l-a condamnat definitiv.
Citește și Onorariile avocaţilor pentru şefele APIA Argeş trimise în judecată, plătite din bugetul instituţiei
Inculpatul a susținut că anchetatorii i-au impus să afirme că a montat un magnet pe cutia de viteze
Șoferul de tir a spus că a oprit în Târgovişte, pe 17 august, la ora 23:00, și a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteze pentru a figura ca fiind în pauză. În faza de urmărire penală și-a menținut această declaraţie, adăugând că „recunoaşte şi regretă enorm cele întâmplate”. Numai că, în faţa instanţei, în martie 2022, s-a răzgândit și a susținut „că a apăsat din greşeală pe un buton care a comandat scoaterea cardului din tahometru şi că nu a mai introdus cardul în aparat, întrucât aşa i s-a recomandat de alţi şoferi şi cunoştinţe pe care le-a consultat”. Tribunalul a apreciat nesinceră această susţinere, la fel a considerat și atunci când bărbatul a susținut „că i-a fost impus de organele de cercetare penală să afirme că a montat un magnet pe impulsorul cutiei de viteză”.
În noaptea fatidică, în timp ce se afla pe pasarela de pe A1, șoferul tirului a observat că era oprit, în zona unui hipermarket, un echipaj al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR). În motivarea sentinței se descrie că: „Pentru a evita controlul și o posibilă sancțiune contravențională (întrucât intervenise anterior asupra tahografului şi figura în acel moment ca fiind în perioada de repaus) inculpatul a încălcat marcajul longitudinal continuu de separare a sensurilor de circulație, a pătruns pe contrasens, pe breteaua de ieșire de pe autostradă spre Cătanele, sensul către București, şi s-a deplasat în mod neregulamentar până la autostrada A1 aproximativ 700 metri. În continuare, inculpatul a pătruns din nou pe autostradă, pe contrasens, virând stânga şi nu dreapta, înaintând pe sensul de mers Rm. Vâlcea-Bucureşti, a staţionat câteva momente pe banda de urgenţă a acestui sens de mers, după care a pornit avariile, și-a continuat deplasarea pe banda de decelerare, iar ulterior a pătruns succesiv pe banda nr. 1 şi banda nr. 2 şi a virat stânga către breteaua de ieșire de pe autostradă (Pitești Sud-Craiova), blocând în acest fel, într-o poziţie transversală, ambele benzi ale sensului de mers spre Bucureşti, moment în care s-a produs coliziunea cu autoturismul marca BMW”, pe a doua bandă a sensului de mers spre București.
În noul raport de expertiză tehnică judiciară auto s-a stabilit că șoferul BMW-ului nu a avut timpul și spațiul necesare să evite impactul, „cu toate că a încercat evitarea coliziunii manevrând autoturismul spre spatele semiremorcii”. Expertul a concluzionat că existau posibilități tehnice de a evita producerea accidentului dacă inculpatul nu bloca benzile de mers atunci când a virat neregulamentar spre stânga, către Pitești. Expertul a mai arătat că șoferul BMW-ului nu avea spațiul necesar să evite coliziunea cu tirul „nici dacă observa ansamblul rutier pe banda sensului său de mers din momentul iniţierii de către acesta a manevrei de viraj”.
Șoferii l-au atenționat pe inculpat, prin stație, că vor suna la 112, dar degeaba!
Instanța a precizat că inculpatul „a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, modificându-şi susţinerile în mai multe rânduri”. În declaraţia dată în calitate de suspect și menținută în calitate de inculpat a recunoscut săvârşirea faptei, dar cu o singură excepţie, că în momentul în care a văzut un echipaj ISCTR „din cauza emoţiilor, a pătruns pe contrasens fără să îşi dea seama”. Tribunalul Argeș a apreciat susținerea drept nesinceră, pentru că bărbatul era șofer profesionist de aproximativ 20 de ani și mai fusese pe acest traseu de aproximativ 50 de ori. Mai mult, un martor a văzut „un tir care se deplasa pe contrasens, pe banda de urgenţă, cu luminile oprite”, iar anchetatorii au concluzionat că inculpatul ştia unde se află, adică pe contrasens, şi că dorea să nu fie văzut de un eventual echipaj de control. De asemenea, înainte de a pătrunde de pe breteaua de ieşire Catanele în autostrada A1, pe contrasens, inculpatul ar fi putut să vireze dreapta, spre București, însă a ales să vireze stânga şi să se deplaseze pe contrasens spre Piteşti.
Raportul de expertiză a arătat că inculpatul a condus aproximativ 700 de metri din momentul în care a pătruns pe contrasens şi până la locul impactului. Inculpatul a susținut că, după ce şi-a dat seama că se află pe contrasens, a încercat să iasă cu spatele, „însă nu a reuşit întrucât drumul era în pantă şi din roţile ansamblului rutier începuse să iasă fum”. Tribunalul explică însă că, dacă ar fi pătruns din eroare pe contrasens, ar fi putut să ceară ajutor la 112, dar a preferat să ruleze aproximativ 700 de metri. Instanţa de fond a mai reţinut că inculpatul „a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte”, având în vedere că „inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului constând în uciderea a două persoane şi a acţionat acceptând posibilitatea ca acest rezultat să se producă”. Mai aflăm că martorii au declarat că tirul, la un moment dat, s-a oprit cu luminile stinse pe banda de urgenţă și a fost evitat de o mașină şi de un tir în ultimul moment. Nu s-a oprit, „deşi a fost atenţionat prin staţie şi lumini intermitente de mai mulţi şoferi, ba chiar ameninţat de unii dintre aceştia că vor suna la 112”.
Inculpatul s-a bazat pe hazard atunci când a virat ilegal mastodontul
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru omor calificat, nu ucidere din culpă. „Inculpatul nu a avansat nicio împrejurare obiectivă plauzibilă în susţinerea formei de vinovăţie a culpei, ci a susţinut doar că s-a asigurat înainte de a se deplasa pe banda nr. 1 şi banda nr. 2 şi de a face virajul la stânga pe contrasens, şi că, atunci când a luat hotărârea de a face această manevră, s-a bazat pe experienţa sa profesională”. Inculpatul a mai susținut că a fost dirijat de un alt şofer de tir, prin staţie, să facă manevra în siguranţă, dar Tribunalul a reținut că această susținere este nedovedită. „De asemenea, s-a reţinut că tocmai experienţa profesională a inculpatului dovedeşte că acesta s-a bazat pe hazard atunci când a făcut această manevră, întrucât cunoştea faptul că se află pe autostradă, unde se circulă cu o viteză ridicată, că este noapte şi vizibilitatea este redusă, precum şi că, poziţionând ansamblul rutier într-o poziţie transversală pe autostradă, acesta nu putea fi văzut decât de la o distanţă mică, lateralele nefiind luminate”.
Citește și Fosta contabilă de la Corbi a „ciripit” la DNA!
Șoferul tirului a condus pe contrasens, cu luminile stinse
Curtea de Apel Pitești a demontat, rând pe rând, apărările șoferului de tir și, în acord cu prima instanță, a considerat „că inculpatul a montat cu bună știință un magnet pe impulsorul cutiei de viteze, pentru a manipula aparatul tahograf și pentru a altera timpii de conducere”, că și-a schimbat direcția „cu bună știință și nu din cauza emoțiilor”, pentru a evita controlul ISCTR și sancționarea; „că fapta a fost comisă de inculpat cu intenție indirectă” și că „s-a bazat mai degrabă pe hazard, decât pe împrejurări obiective, cum ar fi experiența sa și cunoașterea drumului”.
Cât a fost pe contrasens, inculpatul a circulat cu luminile de întâlnire stinse, „fiind activate doar luminile de avarii, și fără lumini pe laterale”. Deși a încercat să arate că a avut luminile pornite, declarațiile martorilor l-au contrazis. Instanța mai menționează că „banda reflectorizantă despre care amintea apărătorul s-a dovedit a fi insuficientă în a atenționa pe participanții la trafic, în timp util”.
Apărarea a mai invocat faptul că șoferul autoturismului BMW „circula, anterior producerii accidentului, cu o viteză excesivă și a încercat să acrediteze ideea că tocmai această viteză excesivă a condus-o pe persoana vătămată la imposibilitatea de a evita impactul”, dar în motivare se explică faptul că viteza BMW-ului „era de 126-127 km/h”, sub limita maximă, că șoferul circula regulamentar pe banda a doua a sensului său de mers și „nu a avut posibilități tehnice de evitare a accidentului, impactul producându-se în interiorul spațiului său de siguranță”. Curtea de Apel a mai adăugat că, „în ciuda eforturilor apărării de a da o relevanță vitezei cu care circula persoana vătămată anterior impactului, considerăm că doar viteza în momentul impactului poate fi luată în considerare pentru a contura lipsa culpei în dreptul conducătorului autoturismului marca BMW”.
Citește și Final de proces pentru tânărul mutilat în trafic de un buldoexcavator al SC General Trust
„Sumele acordate nu pot acoperi trauma care va rămâne în sufletele celor două părţi civile pentru tot restul vieţii lor”
Pe 6 octombrie 2022, Tribunalul Argeș l-a condamnat pe Cătălin Costăchioaia la 16 ani închisoare pentru omor calificat. Rude ale victimelor s-au constituit părți civile, dar instanţa de fond le-a respins acţiunea. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul şi societatea care l-a angajat „nu au făcut dovada că, la data producerii accidentului, autoutilitara avea o poliţă de asigurare valabil încheiată”. Firma a încheiat o poliţă de asigurare pentru autoutilitară în octombrie 2020, după producerea accidentului. S-a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa de soluţionare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava pentru a se efectua cercetări faţă de reprezentanţii firmei pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Partea responsabilă civilmente, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), a fost obligată să plătească celor două părți civile, soțul avocatei și tatăl acesteia, 44.500 lei daune materiale şi 250.000 euro daune morale, respectiv 100.000 euro daune morale. Pe 25 mai a.c., prin sentința definitivă, Curtea de Apel Pitești a dispus ca inculpatul să fie obligat în solidar, alături de BAAR, la plata daunelor civile și a menținut în rest dispoziţiile sentinţei penale atacate. Curtea consideră că sumele acordate drept daune morale sunt rezonabile și că „maniera în care a avut loc accidentul de circulaţie, decesul fulgerător al celor două victime, una, o tânără mamă, cealaltă, o copilă de nici doi ani, golul pe care l-au lăsat în viaţa părţii civile supravieţuitoare, au creat o traumă psihică iremediabilă” celor două părți civile.
„În aceste condiţii, sumele acordate nu sunt deloc mari şi, chiar dacă nu pot acoperi trauma care va rămâne în sufletele celor două părţi civile pentru tot restul vieţii lor, oferă o compensaţie minimă pentru pierderea suferită”. Inculpatul a mai fost obligat la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și la plata suma totală de 7880 cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile.
0 Comentarii