Atenție, în motivarea Curții de Apel București se arată că Direcția Silvică Argeș n-a reușit să demonstreze reaua credință a cumpărătorilor, dimpotrivă a manifestat ea rea credință

Cum? Prin aceea că avea cunoștință de faptul că Direcția Silvică, prin Ocolul Silvic Pitești, a încheiat un protocol de predare-primire, neatacat, cu Comisia Locală de Fond Funciar Rătești, prin care s-a predat amplasamentul stabilit în favoarea Ilenei Brătianu.

Hotârârea Curții de Apel București este cu recurs

Abia săptămâna trecută a venit motivarea sentinței Curții de Apel București care a soluționat cererile de apel formulate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, în calitate de reclamant, și Statul Român, în calitate de intervenient, în procesul de recuperare a 32,8 ha din Pădurea Trivale, în ședința publică din aprilie 2022! Asta, după ce, ajuns la Tribunalul Vâlcea, la finalul anului 2019, litigiul legat de anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha din Trivale, de pe raza Ocolului Silvic Pitești, a adus o înfrângere dureroasă pentru Statul Român. Reamintim că „Jurnalul de Argeș” a fost primul și singurul ziar care a prezentat, pe parcursul a zeci de articole, toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. Rețineți, o „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ care au făcut ca o halcă bună din pădurea Piteștiului să fie înstrăinată și să ajungă, în bună parte, în proprietatea unor firme din Israel.

Scurt istoric

Direcția Silvică Argeș a cerut în instanță, în august 2016, anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale ce au ajuns la magnatul Ivănescu și la mai mulți oameni de afaceri israelieni. Totul ca urmare a faptului că Prefectura a obținut, în 3 decembrie 2015, anularea în instanță a titlurilor de proprietate emise pe respectivele terenuri din miezul Pădurii Trivale. Concret, în procesul deschis la Judecătoria Pitești de către Direcția Silvică, pârâți erau Nicolae Ivănescu, soția sa și trei firme deținute de oameni de afaceri din Israel, în speță Orly Forest, KNA Big Investment și Gov Estate&Investment R, precum și Nicolae Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu. Prețul plătit Ilenei Brătianu, căreia îi fusese reconstituit dreptul de proprietate, pentru a înstrăina cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi, astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare.

Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a vândut firmei Orly Forest, deținute de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro. Iar Ivănescu a vândut acelorași firme cu acționari israelieni restul de 29,8 ha, pentru care a primit 2,3 milioane euro. Cele trei firme care au cumpărat terenuri de la Nicolae Ivănescu sunt KNA Big Investment, Orly Forest și Gov Estate&Investment. Ele dețin în total peste 22 hectare în Pădurea Trivale. Concret, firma Orly Forest deține 15,5 hectare. Iar la Orly Forest este administrator un anume Abayev Abraham, în timp ce asociați sunt Leza Yosef (42,67%), Valerica Stoian (0,86%), Abayev Yair (31,47%) și Josopov Meir (25%). O altă firmă – Gov Estate&Investment – deține și ea 3,43 ha în Pădurea Trivale. În fine, a treia firmă – KNA Big Investment – deține tot 3,43 ha în Pădurea Trivale.

Citește și Evreii ţepuiţi de Ivănescu – plângere la DNA împotriva foştilor prefecţi Cârstoiu şi Iani Popa

Chiar Direcția Silvică Pitești a indicat un amplasament liber pe care se putea opera punerea în posesie cu suprafața de 32,8 ha teren forestier!

În ședința din 7 martie 2022 a Curții de Apel București, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș (reprezentată de consilierul juridic al DS Argeș, Andreea Bellu) a solicitat anularea sentinței din noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, apreciind că instanța vălceană a greșit și că acțiunea în revendicare a avut la bază o hotărâre pronunțată de Tribunalul Argeș prin care s-a statuat definitiv că suprafața de 32,8 ha reprezintă proprietate publică a statului, fiind exceptată de la retrocedare. După trei amânări succesive, în aprilie 2022, instanța bucureșteană se pronunță și menține soluția dată de Tribunalul Vâlcea care respinsese cererea de chemare în judecată a reclamantei Regia Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Argeș. Dar… surpriză! După cum se vede din avion, dar și din întâmpinările părții adverse, depuse la dosarul deja voluminos al ședinței, rezultă că reclamanta nu a reușit să înlăture buna credință a pârâților și nu a dovedit reaua credință a acestora.

„Mai mult, se remarcă reaua-credință a reclamantei, întrucât aceasta avea cunoștință de faptul că Direcția Silvică Pitești, prin Ocolul Silvic Pitești, a încheiat un protocol de predare-primire, neatacat, cu Comisia Locală de Fond Funciar Rătești, prin care s-a predat amplasamentul stabilit în favoarea Ilenei Brătianu. Astfel, având în vedere imposibilitatea de a efectua punerea în posesie a autoarei Brătianu Ileana pe vechiul amplasament, din cauza deficitului de teren forestier aflat la dispoziția Comisiei Locale de Fond Forestier Rătești, aceasta din urmă a făcut demersuri către Direcția Silvică Pitești pentru a primi un amplasament liber în vederea punerii efective în posesie a moștenitoarei. Astfel, prin Protocolul nr. 5618 încheiat în data de 21.12. 2006, Direcția Silvică Pitești, prin Ocolul Silvic Pitești, a pus la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești, suprafața de 32,80 ha teren forestier… Așadar, reaua credință a reclamantei rezultă din faptul că respectivul amplasament a fost indicat chiar de către Direcția Silvică Pitești ca fiind un amplasament liber pe care se putea opera punerea în posesie cu suprafața de 32,8 ha teren forestier”.

Citește și Evreii ţepuiţi au sesizat DNA că Ivănescu l-a mituit pe fostul prefect Ion Cârstoiu

Sau „Nu în ultimul rând, apelanții – pârâți au demonstrat reaua credință a reclamantei prin faptul că la emiterea Titlului de Proprietate cu nr. 88/12.02.2007, pentru amplasamentul în cauză, printre semnăturile persoanelor care aveau atribuții în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, se regăsește chiar semnătura unui reprezentant din structura internă a reclamantei (în procedura de reconstituire a fondului forestier, un membru al Comisiei Județene de Fond Funciar este un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Pitești)” și „apelantele reclamante nu au indicat un mod legal, valabil, de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în cauză”, au fost armele de contraatac ale apărătorilor evreilor care au reușit astfel să demonstreze că toate părțile contractante (vânzători, cumpărători) au fost de bună credință. Iar terenurile care făceau obiectul încheierii contractelor erau intabulate în cartea funciară a municipiului Pitești figurând în proprietatea înstrăinătorilor și s-au plătit taxe și impozite pe ele. Acestea au fost argumentele, de nezdruncinat, ale apărării.

Încercând să răstoarne prezumția bunei credințe, apelanții reclamanți au combătut o parte a acestor concluzii, susținând că la nivelul anului 2009 era de notorietate faptul că Pădurea Trivale a fost retrocedată ilegal și că exista deja un dosar civil în contradictoriu cu Ileana Brătianu, arătând că ,,prima instanță nu a analizat regimul juridic al imobilului și nu a reținut apartenența la domeniul public al statului”, afirmații care au fost, de altfel, combătute, cu succes, de apărătorii moștenitoarei. Așa se face că magistrații Curții de Apel București au respins apelurile formulate de Direcția Silvică Argeș și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, ca intervenient, în contradictoriu cu Ivănescu Nicolae și Ivănescu Maria, SC Orly Forest SRL, SC KNA BIG INVESTMENT SRL și SC GOV EATATE&INVESTMENT SRL, Ungureanu Nicolae, Stoian Valerica, Paraschiv Victor Ionuț, Fabra Rovira Lebiez Marie Helene Francoise. Sentința nu e definitivă, cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare.

Cine făcea cărţile în conducerea judeţului în 2006

În cererea de strămutare la Vâlcea, adresată Curții de Apel Pitești, firma israeliană KNA Big Investment a expus mai multe motive pentru care a cerut, alături de celelalte două societăți, tot cu patroni evrei, strămutarea procesului de la Tribunalul Argeș, unul dintre argumente fiind și o plângere la DNA în care apăreau numele fostului prefect Ion Cârstoiu, al fostului subprefect Gheorghe Rizescu, al membrilor Comisiei Județene Argeș pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere care, la data de 5 octombrie 2006, erau: Ion Popa (fost subprefect și apoi prefect), Ion Gh. Ionescu (decedat între timp), Iulia Ciuhandu, Corneliu Vasilescu (fost șef al Direcției Agricole), Sorin Pandele (fost director la Cadastru), Doina Florea, Valerian Jinga (fost director la Direcția Silvică ), Stan Cristian, Viorica Răducanu, Sever Stanciu, Dumitru Ghica, Romica Tomescu, Florian Povarnă.

Citește și Exclusiv. Trei firme de evrei şi un piteştean sunt marii proprietari de terenuri din Pădurea Trivale