În situația actuală creată de pandemia COVID-19 mulți salariați sunt puși în situația de a deveni subiecții unor abuzuri din partea angajatorului în ceea ce privește încetarea contractului individual de muncă, modificarea unor elemente esențiale ale acestuia (salariul sau durata muncii) ori suspendarea lui.
Inițiativa suspendării contractului individual de muncă, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar, adică șomajul tehnic, aparține exclusiv angajatorului, iar salariatul va beneficia de o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzator locului de muncă ocupat.
Pentru verificarea legalității măsurii adoptate, angajatorul trebuie să constate, anterior emiterii deciziilor de suspendare, printr-o hotarare, motivele care au determinat reducerea activității, măsurile pe care le are în vedere pentru depășirea acestor dificultăți, precum și cuantumul indemnizației de care trebuie să beneficize salariații.
În baza acestei hotărâri, angajatorul poate emite decizia de suspendare a contractului individual de muncă, fie individual, fie colectiv, iar aceasta poate fi contestată de cei interesați în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pe perioada stării de urgență și în contextul suspendării temporare a contractului individual de muncă pentru șomaj tehnic ca urmare a efectelor produse de Covid-19, indemnizațiile de care beneficiază salariații se pot acoperi din bugetul asigurarilor pentru șomaj.
Cuantumul acestei indemnizații pe care trebuie să o plăteasca angajatorul este tot de 75% din salariul de bază corespunzator locului de muncă ocupat, dar va fi suportată de stat până la 75% din câștigul salarial mediu brut stabilit pe anul 2020 (pentru anul 2020 este de 5.429 lei, iar 75% din 5.429 lei reprezintă 4.071,75 lei).
În cazul în care, salariul angajatului este mai mare decât câștigul salarial mediu brut, diferența dintre indemnizația acoperită de stat (75% din câștigul salarial mediu brut stabilit pe anul 2020) și cea cuvenită potrivit Codului muncii (75% din salariul de bază corespunzator locului de muncă ocupat) va fi suportată de angajator.
Este nelegală încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă care să prevadă, cu acordul părților, plafonarea indemnizației pentru șomaj tehnic la 75% din câștigul salarial mediu brut.
În cazul reducerii temporare a activității, angajatorul poate dispune, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației, dar doar după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.
Suspendarea contractului individual de muncă se poate dispune și prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată, inițiativa aparține exclusiv salariatului, prin cerere scrisă înregistrată la angajator.
Pe întreaga perioadă, salariatul nu va beneficia de niciun drept salarial, iar dacă perioada de suspendare depășeste 3 luni va fi scos din sistemul de asigurări de sănatate; singurul avantaj al concediul fără plată este acela al posibilității menținerii raporturilor de muncă.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
