Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România: 2,5% creștere economică în 2023

Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România: 2,5% creștere economică în 2023 și 3% în 2024.

În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3 %, datorită consistenței formării brute de capital fix și sporirii semnificative a consumului privat, susținute de o creștere puternică a pieței forței de muncă și a salariilor, în combinație cu măsuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.

Citește și:

• Infracţiunile legate de achiziţiile din pandemie, pe masa de lucru a DNA
• Basm oriental, trăit de o bibliotecară din Piteşti şi soacră de fotbalist celebru!

Se estimează că indicatorii pe termen scurt vor arăta că economia României a fost rezilientă în al patrulea trimestru, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al percepției economice pozitive și în pofida scăderii în continuare a producției în industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor stricte de finanțare și al încetinirii ritmului de creștere a celorlalte economii din UE vor reduce creșterea PIB-ului real al României la 2,5 %.

Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se preconizează că vor fi principalul motor al creșterii. Alte fonduri ale UE vor sprijini, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, va crește probabil, ca urmare a creșterii salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a extinderii plafonării prețului la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative pe fondul unei monede puternice și al unei cereri scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024, se preconizează o sporire cu 3 % a ritmului creșterii economice, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al scăderii ratelor dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală IAPC a încetinit în luna decembrie datorită scăderii prețurilor produselor energetice și alimentare, aducând media pe 12 luni la 12 % în 2022. Se estimează că inflația IAPC se va reduce și mai mult în perioada analizată în previziuni, dar numai într-o măsură modestă, deoarece presiunile inflaționiste se mențin la un nivel foarte ridicat în ceea ce privește componentele de bază precum serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Rata medie anuală a inflației IAPC este estimată la 9,7 % în 2023, înainte de a încetini la 5,5 % în 2024, ca urmare a extinderii plafonării prețurilor la energie, a scăderii prețurilor materiilor prime și a producerii unor efecte de bază. 

La nivelul UE

La aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătățesc perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8 % pentru UE și la 0,9 % pentru zona euro. În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează ușor rata preconizată a inflației, atât pentru 2023, cât și pentru 2024.

Perspectivele se îmbunătățesc datorită rezilienței sporite

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creștere a scăzut în al treilea trimestru, însă ușor sub așteptări. În al patrulea trimestru, în pofida șocurilor negative excepționale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creștere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro.

Citește și:

• VIDEO. Ultimele cuvinte ale tânărului pasager care a pierit în accidentul auto de la Dobreşti: „Mamă, Ioane, zici că zboară, să mor eu!…”
• Denunţ politic al unui ofiţer de contrainformaţii: „Jaful OMV Petrom în Romania!”

Evoluțiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1 %) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăți majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflația de bază (inflația totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaționiste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investițiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8 % în UE și de 0,9 % în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creștere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6 % pentru UE și la 1,5 % pentru zona euro. Până la sfârșitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producției va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.

După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflația va scădea în perioada analizată în previziuni

Trei luni consecutive de moderare a inflației totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6 % în luna octombrie, inflația a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5 % pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflației prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază nu a atins încă nivelul maxim.

Previziunile privind inflația au fost revizuite ușor în sens descrescător față de toamnă, reflectând în principal evoluțiile de pe piața energiei. Se preconizează că în UE inflația totală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4 % în 2022 la 5,6 % în 2023 și la 2,5 % în 2024.

Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate

Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale prețurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra prețurilor de consum și dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor prețurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuși alimenta inflația la nivel mondial.

Riscurile de inflație rămân legate în mare măsură de evoluțiile de pe piețele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creșterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creștere a inflației, deoarece presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai ample și mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creșterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.

Context

Previziunile economice din iarna anului 2023 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2022, care au fost prezentate la 11 noiembrie 2022, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.

Citește și:

• Şefii Direcţiei Silvice Argeş au luat prime de aproape 10.000 euro fiecare
• Dosar la DIICOT după scandalul elevei agresate la deplasarea în Polonia, pe un proiect Erasmus

Aceste previziuni depind în mod esențial de ipoteza pur tehnică potrivit căreia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu va escalada, ci va continua pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Prezentele previziuni se bazează și pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2023, programate a fi publicate în mai 2023.