Dunărea continuă să înregistreze debite extrem de reduse pentru această perioadă a anului, iar prognozele hidrologilor nu indică o îmbunătățire semnificativă în zilele următoare. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), fluviul va avea la intrarea în România un debit cuprins între 1.700 și 1.800 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală a lunii noiembrie este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Situația este cu atât mai importantă cu cât nivelurile foarte scăzute ale Dunării au provocat, în vara acestui an, oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Conform prognozei pentru perioada 7–14 noiembrie 2026, debitul măsurat la Baziaș, punctul în care Dunărea intră pe teritoriul României, se menține mult sub valorile obișnuite. Hidrologii estimează doar o creștere ușoară, urmată de o nouă scădere, ceea ce arată că deficitul de apă persistă chiar și după încheierea sezonului cald. Evoluția fluviului este urmărită cu atenție și în contextul în care autoritățile trebuie să decidă dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru repornirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă.
Debitul Dunării rămâne sub 40% din media lunii noiembrie
Datele publicate de INHGA arată că, la începutul intervalului analizat, debitul Dunării la Baziaș era de 1.750 de metri cubi pe secundă. Pentru ziua următoare, specialiștii au estimat o creștere ușoară, până la 1.800 de metri cubi pe secundă, însă tendința nu se va menține. În partea a doua a intervalului, debitul ar urma să scadă treptat la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă.
Raportate la media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă, aceste valori reprezintă doar aproximativ 36–38% din debitul obișnuit al lunii noiembrie. Cu alte cuvinte, Dunărea transportă în prezent considerabil mai puțină apă decât ar fi normal pentru această perioadă.
Nici estimările pentru întreaga lună nu indică o revenire la valorile obișnuite. În prognoza trimestrială, hidrologii au luat în calcul pentru noiembrie debite cuprinse între un minim de 1.400 și un maxim de 2.000 de metri cubi pe secundă.
În aval de Porțile de Fier, evoluția va fi ușor diferită. Potrivit specialiștilor, debitele vor fi în general în creștere pe mai multe sectoare ale fluviului, însă în a doua parte a intervalului sunt anticipate scăderi între Gruia și Oltenița.
Situația Dunării ține în așteptare repornirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă
Debitele foarte mici ale Dunării au avut deja consecințe importante asupra sistemului energetic românesc. În vara anului 2026, fluviul a ajuns la valori istorice extrem de scăzute, ceea ce a determinat oprirea celor două unități de producție ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, în contextul dificultăților generate de nivelul redus al apei. Cele două reactoare reprezintă o componentă importantă a producției de energie electrică din România, motiv pentru care funcționarea lor este urmărită îndeaproape de autorități.
După mai multe luni de întrerupere, Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie. În schimb, pentru Unitatea 2, decizia de repornire nu fusese încă luată la momentul publicării prognozei hidrologice.
Potrivit informațiilor anunțate de autorități, situația celui de-al doilea reactor urmează să fie analizată luni, 9 noiembrie, în funcție de evoluția nivelului Dunării. Repornirea depinde de îndeplinirea condițiilor tehnice necesare funcționării în siguranță, astfel că o eventuală creștere a debitului nu înseamnă automat că reactorul va fi pus din nou în funcțiune.
Probleme și pe râurile din țară. În unele zone ar putea apărea primele formațiuni de gheață
Deficitul de apă nu se manifestă doar pe Dunăre. Prognoza INHGA pentru luna noiembrie arată că debitele râurilor interioare vor fi, în multe regiuni, între 30% și 50% din mediile multianuale corespunzătoare acestei perioade.
Situații ceva mai bune, cu debite între 50% și 80% din valorile normale, sunt estimate pe râuri precum Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, dar și în anumite sectoare ale bazinelor Oltului, Buzăului, Prutului și Siretului.
În schimb, pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, debitele ar putea coborî sub 30% din mediile multianuale, ceea ce indică un deficit hidrologic și mai pronunțat.
Pentru zilele următoare, hidrologii estimează că debitele medii zilnice ale majorității râurilor vor rămâne relativ constante, cu excepția celor din sudul țării, unde este anticipată o scădere. În plus, temperaturile reduse ar putea favoriza apariția primelor formațiuni de gheață pe unele cursuri mici de apă din zonele montane ale nordului și centrului țării.
Specialiștii menționează posibilitatea formării acelor de gheață și a gheții la maluri, fenomene specifice începutului sezonului rece.
În acest context, prognoza pentru perioada 7–14 noiembrie confirmă că România se confruntă în continuare cu un regim hidrologic deficitar. Deși sunt posibile fluctuații temporare ale debitelor, Dunărea rămâne mult sub nivelul obișnuit al lunii noiembrie, iar evoluția sa va avea un rol important în deciziile privind funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
0 Comentarii