Infracţiunile legate de achiziţiile din pandemie, pe masa de lucru a DNA

de Cristian Vasile | 13.02.2023 08:14 | Actualitate, Dezvăluiri, Economie, Home, Politica si Administratie

• Procurorii anticorupţie instrumentează şi dosarul penal privind achiziţia de vaccinuri anti-Covid • Crin Bologa: „Procurorul de caz a cerut de la Guvernul României documente, chiar documente clasificate din şedinţele de guvern, a cerut de la Ministerul Sănătăţii astfel de documente, iar acum are un volum mare de documente ce trebuie analizate”

Direcţia Naţională Anticorupţie are 90 de dosare penale în lucru care privesc fapte ce au fost săvârşite în timpul pandemiei Covid-19, în legătură cu achiziţiile publice efectuate în acea perioadă, a declarat Crin Bologa, procurorul-şef al acestei structuri speciale de Parchet, într-un interviu acordat pentru Europa FM.

„Avem cam 112 suspecţi şi inculpaţi şi avem făptuitori în aceste cauze. Să vedem ce va aduce viitorul în aceste dosare şi unde vor ajunge procurorii cu ancheta. Eu zic că şi la acest nivel, noi nu ne-am propus să ne oprim la directori, la ONAC, de exemplu, unde am pus sub acuzare pe cineva, tot cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie ne referim, la Unifam sau la ROMARM. Dar nici nu ne-am propus cu orice preţ să ajungem la persoane cu funcţii mai importante, doar de a da satisfacţie unora sau altora ca să aducem, să începem”, a afirmat Crin Bologa.

Citește și:

Şeful DNA a amintit că instituţia pe care o conduce a fost primul Parchet specializat din Europa care a deschis în anul 2021 un dosar in rem privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid, Parchetul European (EPPO) deschizând o astfel de investigaţie abia în septembrie 2022.

„Procurorul s-a sesizat din oficiu acolo, administrează probe in rem şi face paşi înainte în instrumentarea dosarului. Vaccinurile nu au fost cumpărate nici din Giurgiu, nici din Zalău. Vaccinurile au fost cumpărate peste tot din lume şi au fost aduse, importate, după care o parte au fost vândute peste tot în lume de către România. Deci, din 2021 dosarul este la un procuror care, la fel ca şi cel care are dosarul Romarm în lucru, are zeci de dosare în lucru. Un procuror care are un randament deosebit, a trimis zeci de dosare în judecată cu prejudicii importante. Şi lucrează dosarele în funcţie de priorităţi, de vechimi, de măsuri preventive. În acest dosar privind achiziţia de vaccinuri anti-Covid se administrează probe de vinovăţie şi de nevinovăţie. Se administrează probe pentru a afla starea de fapt şi a trage concluzii cu privire la aceasta, dacă avem fapte, dacă avem persoane şi ce persoane se fac vinovate de anumite fapte de corupţie sau asimilate acestora. Eu ştiu că procurorul de caz a cerut de la Guvernul României documente, chiar documente clasificate din şedinţele de guvern, a cerut de la Ministerul Sănătăţii astfel de documente, iar acum are un volum mare de documente ce trebuie analizate”, a precizat Crin Bologa.

El susţine că la finalul celor trei ani de mandat în fruntea DNA, în ciuda activităţii intense a procurorilor din subordinea sa, corupţia la nivel înalt şi mediu este un fenomen generalizat în ţara noastră.

„Este un fenomen nociv. Şi spun acest lucru prin prisma faptului că avem foarte multe sesizări, foarte multe dosare în lucru şi am şi trimis instanţelor de judecată multe dosare în lucru. Şi având în vedere statistica, eu zic că în continuare corupţia este un fenomen care macină societatea românească şi cu atât mai mult este important rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (…) Rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este să facă prevenţie. Reducerea corupţiei se face şi prin educaţie, se face şi prin măsuri sociale, măsuri pe care trebuie să le ia celelalte puteri ale statului prin ridicarea nivelului de trai. Noi suntem datori să luptăm cu acest fenomen al corupţiei şi să-l ţinem sub control. Cei care săvârşesc altfel de fapte să ştie că există DNA şi că suntem puternici, putem să luptăm cu acest fenomen al corupţiei”, a arătat Crin Bologa.

Citește și:

Procurorul-şef al DNA a menţionat şi eşecurile înregistrate în mandatul său în furntea direcţiei, printre care se numără faptul că procurorii anticorupţie nu au obţinut competenţă să investigheze magistraţii suspecţi de comiterea unor astfel de fapte, nu au competenţă să instrumenteze cauzele care au ca obiect infracţiuni grave de mediu şi nu au obţinut competenţă pe instrumentarea cauzelor privind infracţiunile de delapidare şi gestiune frauduloasă comise de persoane importante şi unde prejudiciul se ridică la peste 200.000 euro.

Menţionăm că procurorul şef al DNA, Crin Bologa, se află pe lista candidaţilor publicată vineri de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiilor de procurori de rang înalt. Ministerul Justiţiei a selectat câte doi candidaţi pentru a participa la interviurile pentru ocuparea funcţiilor de procuror general al Parchetului General şi procuror-şef al DNA, între aceştia fiind şi actualii conducători ai acestor instituţii. Pentru şefia DIICOT, sunt trei candidate, între care şi actuala şefă a direcţiei.

Astfel, pentru ocuparea funcţie de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au îndeplinit condiţiile legale Alex-Florin Florenţa de la DIICOT şi Gabriela Scutea (actualul procuror general). Pentru funcţia de procuror-şef al DNA, s-a constatat că au fost îndeplinite condiţiile de către procurorii Crin Nicu Bologa (actualul şef al direcţiei) şi Marius-Ionuţ Voineag, procuror DNA. Interviurile sunt programate în 20 februarie – pentru funcţia de procuror general – şi 21 februarie – pentru funcţia de procuror-şef al DNA, la sediul Ministerului Justiţiei.

În ceea ce priveşte funcţia de de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), candidaţi sunt procurorii Ioana Bogdana Albani, Alina Albu şi Oana-Daniela Pâţu, interviurile fiind în 24 februarie.

În cadrul interviului pe care îl vor susţine în faţa ministrului justiţiei şi a comisiei de selecţie, candidaţii pentru funcţiile respective vor prezenta proiectul propriu privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează. Membrii comisiei vor verifica pentru fiecare candidat aptitudinile manageriale şi de comunicare şi vor evalua aspecte legate de modul în care fiecare candidat se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.

Citește și:

Rezultatele selecţiei vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la 27 februarie. Propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM, la aceeaşi dată, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.

După emiterea avizului, ministrului justiţiei va înainta o propunere pentru fiecare funcţie preşedintelui Klaus Iohannis pentru emiterea decretului de numire în funcţia respectivă.

Articol preluat din ziarul bursa.ro