Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029/21 decembrie 2016, a statuat că, în respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului bugetarilor trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti în cadrul aceleaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică.
Totodată, a prevăzut că, „pornind de la obligativitatea legiuitorului de a pune de acord dispoziţiile de lege constatate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare (…) din momentul publicării în Monitorul Oficial, instituţiile şi autorităţile publice urmează să aplice în mod direct prevederile constituţionale (…) în privinţa stabilirii nivelului maxim pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz. Așadar, în spiritul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, se impune ca tratamentul juridic aplicabil salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare să fie acelaşi, nefiind permis ca persoane aflate în situaţii profesionale identice să fie tratate diferit pentru că nu au obţinut hotărâri judecătoreşti, prin care să le fie recunoscute aceste drepturi.
A accepta contrariul ar însemna a încălca art. 16 din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în faţa legii, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor neavând nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.
Cu alte cuvinte, nu este permis ca bugetarii din cadrul unor autorităţi/institutii publice să primească anumite sporuri, iar alţii nu, pentru că ar fi încălcat principiul egalităţii în faţa legii şi s-ar crea o discriminare între persoanele aflate în situaţii profesionale identice, care exercită aceleaşi atribuţii de serviciu.
Din această perspectivă este de observat că instanţa constituţională nu a dorit să se refere numai la salariaţi / bugetari din interiorul aceleaşi instituţii, pentru că astfel ar însemna o restrângere a principiului egalităţii în faţa legii şi s-ar crea sigur o discriminare, intenţia sa fiind să se aplice „în cadrul întregii categorii profesionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică”.
În concluzie, este obligatoriu pentru autoritățile publice să includă în salariul de bază al bugetarilor aflați în situaţii profesionale identice, care exercită aceleaşi atribuţii de serviciu a drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive (de exemplu sporul de dispozitiv, sporul de confidenţialitate, sporul pentru condiții vătămătoare).
Refuzul acestora poate fi sancționat şi remediat pe calea acțiunilor în justiție.
Maria Cristina Leţu, doctor în Drept