Tot românul își dorește măcar odată în viață să meargă la Marea Neagră și pe Transfăgărășan. Acesta din urmă s-a făcut remarcat și în urma clasificării celor de la ”Top Gear”, ca fiind ”cel mai spectaculos drum din lume”.
A fost un pariu al lui Nicolae Ceaușescu, care dorea să forțeze limitele și să rămână în istorie alături de faraonii egipteni, ca inițiator al unor construcții megalitice. Pe de altă parte trebuie să recunoaștem că numai o dictatură poate permite acest lucru, pentru că poate mobiliza resurse uriașe. Obiectivul propus de cel care nu se va opri aici, după cum bine știm, nu avea nicio utilitate economică și nici militară. O motivație a fost aceea că, după invazia din Cehoslovacia (1968), se impunea construirea unui drum strategic care să lege Muntenia de Ardeal, folositor în condițiile unei invazii sovietice. Invazia nu a mai avut loc, dar și în condițiile în care s-ar fi produs nu ar fi fost de niciun folos dată fiind vulnerabilitatea sa în cazul unui bombardament aerian. Chiar dacă nu putea să-și dovedească utilitatea decât în domeniul turistic, putem spune că Ceaușescu și-a atins scopul. Dar cu ce sacrificii? S-au justificat ele?

Conștient de implicațiile ce le presupunea realizarea acestui obiectiv, la prima vedere imposibil de realizat, inclusiv pierderea de vieți omenești, a fost repartizat armatei, în special unor unități de geniu specializate în construirea de drumuri.
Trei milioane de tone de rocă au fost dislocate folosindu-se peste șase mii de tone de dinamită, ceea ce a făcut posibilă înaintarea cu eforturi inimaginabile până la altitudinea de 2042 m. Au fost construite 27 de viaducte. Tunelul Capra – Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, este cel mai lung tunel rutier din România (cel puțin până în prezent), având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m și o lățime de 6 m. Deși nu pare, unul dintre tronsoanele cele mai dificile de realizat a fost cel dintre Bâlea Lac și Bâlea Cascadă.

Citește și Lecţia de istorie. Asasinarea duşmanului de moarte al lui Corneliu Zelea Codreanu

Inițial au fost mai multe variante. Una dintre ele prevedea ca drumul spre cabana Capra să treacă prin stânga lacului de acumulare, abandonată datorită faptului că era prea expus intemperiilor pe timp de iarnă. Altă variantă propunea construirea unui tunel de circa 7 km care să plece de la Bâlea Cascadă și să ajungă în zona Piscul Negru. A fost abandonată datorită costurilor foarte mari.
După ce Consiliul de Miniștri aprobă printr-o hotărâre, la 10 decembrie 1969, demararea lucrărilor, Regimentul 52 Geniu Alba-Iulia începe să lucreze, dinspre nord, iar Regimentul 1 Geniu Râmnicu-Vâlcea dinspre sud.

S-a lucrat în ritm infernal până în 1974, când a fost inaugurat la 20 septembrie. Cei din preajma lui Nicolae Ceaușescu spun că i s-a propus la inaugurare să poarte numele său, dar acesta a refuzat, dovadă că boala nu debutase încă.
Sacrificiile au fost foarte mari, inclusiv umane. Rapoartele oficiale se referă la 40 de morți din rândul militarilor și civililor, dar martorii oculari spun altceva: au fost sute de morți, striviți de stânci sau căzuți în hăurile alpine.
Am fost zilele trecute la schitul de la Valea Lupului, o bijuterie, un colț de rai. Starea drumului este sub orice critică. A-l parcurge este o adevărată provocare, nu atât din cauza urșilor ieșiți la drum, singurii care mai fac deliciul turiștilor, cât din cauza căderilor de pietre, neexistând nicio protecție.

Un accident grav este oricând posibil și va avea în mod sigur impactul unui atentat, alungând turiștii din ce în ce mai puțini care se încumetă la drum. Culmea este faptul că drumul care șerpuiește prin înfloritoarele localități Albești, Oiești, Corbeni și Căpățâneni este coală, însă din dreptul cetății lui Vlad Țepeș a rămas același de acum cinzeci de ani. Ceea ce ar trebui să fie principala carte de vizită a judeţului nostru arată jalnic. Nu există niciun interes. De mai bine de treizeci de ani s-au perindat atâția argeșeni prin Guvern și Parlament. Degeaba. Un enorm potențial turistic este lăsat la mâna tarabagiilor.
Prof. dr. Cornel Carp

Citește și Lecţia de istorie. Cazul sublocotenentului Ciulei