Există un gest pe care îl facem zilnic, de zeci de ori, fără să îi acordăm o clipă de atenție. Apăsăm Accept și continuăm. Completăm formulare guvernamentale, încărcăm documente în cloud, purtăm conversații cu chatboți AI, ne autentificăm cu fața la bancă, depunem declarații fiscale prin portal. Fiecare dintre aceste gesturi declanșează, juridic, o operațiune de prelucrare a datelor cu caracter personal. Colectare, stocare, utilizare, divulgare. Tot ce am introdus rămâne undeva. De cele mai multe ori nu știm unde, în ce scop și pentru cât timp.
Consimțământul nostru - acel clic automat pe Accept - este temeiul juridic pe care operatorii îl invocă pentru a justifica totul. Este și cel mai fragil: odată ce datele au intrat în arhitectura unui model AI de mari dimensiuni, nu mai există cale de întoarcere. Dreptul la ștergere garantat prin lege devine un drept pe hârtie. Datele introduse azi pentru a obține un răspuns pot servi mâine la antrenarea modelului, fără să fiți întrebat. Cetățenii introduc frecvent și date sensibile - despre sănătate, credințe, origine - fără să conștientizeze că o fac. Legea cere pentru acestea un consimțământ explicit, informat. În practică, nu este aproape niciodată obținut.
La aceasta se adaugă dimensiunea internațională. Majoritatea platformelor AI majore sunt americane, iar datele dvs. pot ajunge, prin lege, la autoritățile din SUA fără să fiți anunțat și fără nicio cale de a împiedica asta. Mecanismul european care permitea aceste transferuri a fost deja desființat de Curtea de Justiție a UE. Cel actual este contestat. Regulile care par să vă protejeze s-au mai schimbat peste noapte.
Și tocmai în acest peisaj a apărut cel mai periculos obicei al prezentului: căutarea sfaturilor juridice la un chatbot. Înțeleg de ce se întâmplă - AI-ul oferă răspunsuri imediate, în limbaj juridic, disponibile oricând și fără niciun cost. Aparența de competență este convingătoare. Tocmai de aceea este atât de periculoasă.
Un sistem AI răspunde la ce îi descrieți - nu la realitatea dvs. juridică. Nu citește contractul, nu verifică hotărârea judecătorească, nu cunoaște practica instanței din județul dvs. Poate lucra cu legi abrogate fără să vă avertizeze. Și, cel mai important: nu răspunde pentru nimic și nu poate fi tras la răspundere pentru nimic. Niciodată. Un sistem AI nu are personalitate juridică, nu este asigurat profesional și nu poate fi chemat în judecată. Nu există nicio autoritate la care să vă adresați, nicio instanță care să îl oblige la despăgubiri, nicio poliță de asigurare care să acopere greșeala. Dacă urmați un sfat AI greșit și pierdeți un drept, un termen, un proces - prejudiciul este exclusiv al dvs., integral și definitiv, fără nicio cale legală de a-l recupera. Avocatul, prin contrast, răspunde patrimonial pentru fiecare sfat dat. Termenele procedurale nu așteaptă: depășirea lor stinge definitiv dreptul. Un chatbot nu vă spune că aveți 5 zile să declarați apel, că prescripția se împlinește săptămâna viitoare sau că ați ales calea procesuală greșită și instanța va respinge cererea ca inadmisibilă.
Consultația juridică este altceva în întregime. Este un profesionist care vă cunoaște situația reală, nu descrierea ei sumară. Care a citit înscrisurile, cunoaște practica instanței din experiență directă și are obligația legală să vă fie loial exclusiv. Care răspunde patrimonial pentru sfatul dat. Niciuna dintre aceste garanții nu există în relația cu un algoritm.
Inteligența artificială este un instrument valoros pentru documentare și orientare generală. Dar există o linie pe care o traversăm cu ușurință și fără s-o vedem: linia dintre informare și consultație. De o parte se află înțelegerea unui concept. De cealaltă parte se află decizia cu consecințe juridice ireversibile, luată pe baza unui răspuns generat de un model care nu știe cine ești, nu îți cunoaște dosarul și nu va purta niciodată nicio răspundere pentru ce ți-a spus.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
Citește și Lecția de drept. PERIMAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
0 Comentarii