Joi, 16 iulie, de la ora 15.00, în Sala „Ars Nova” de la Casa Cărții de la Centrul Cultural Pitești, va avea loc prezentarea monografiei „O istorie alternativă a Botenilor Muscelului”, autor avocat dr. Valentin-Stelian Bădescu, și dialogul cu tema „Istorie, credință și cultură argeșeană. Comuna Boteni”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și credință în societatea contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu (foto), cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială.
Prima monografie, extrem de valoroasă, despre Boteni, îi aparține etno-sociologului Ion Chelcea. Iată că apare o nouă monografie, scrisă de Valentin-Stelian Bădescu, tot fiu al satului.
“Comuna Boteni, situată în pitoreasca zonă a Muscelului din județul Argeș, reprezintă un spațiu de o profundă încărcătură istorică, culturală și spirituală, recunoscut la nivel național în special datorită marilor personalități pe care le-a dat culturii române. Vatra satului păstrează mărturii vechi ale locuirii umane, favorizată de relieful depresionar și de cursul râului Argeșel. Satul Boteni este menționat oficial la 23 iulie 1512 într-un hrisov semnat de domnitorul Neagoe Basarab. Documentul întărea proprietăți ale mănăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos, avându-l ca martor pe un anume Dragoslav din Boteni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a fostului județ Muscel. Era formată dintr-o rețea de cătune (Pământeni, Gogorani, Vârtopol etc.) și adăpostea o comunitate strâns unită de moșneni (țărani liberi). În prezent comuna Boteni este o localitate stabilă din punct de vedere administrativ și cultural în județul Argeș, păstrându-și identitatea istorică puternică. Comuna Boteni este recunoscută drept un veritabil izvor de cultură și păstrător al identității muscelene.
Printre personalitățile care și-au pus amprenta spirituală asupra localității consemnăm: Petre Țuțea, genialul eseist, filosof, economist și deținut politic s-a născut și a fost înmormântat în Boteni. Legătura sa cu satul natal a rămas eternă, el fiind adus aici pentru somnul de veci în iarna anului 1991; profesor Ion Chelcea, reputat etnograf, muzeolog și folclorist, cel care a considerat mereu Boteniul ca fiind propriul său , cercetând și salvând elementele culturii tradiționale din zonă; Gavriil Prunoiu, reputat interpret de muzică populară și profesor, un reper al folclorului autentic muscelean care a promovat cu mândrie tradițiile locale pe marile scene. Localitatea găzduiește Muzeul Satului, un punct de referință pentru conservarea tradițiilor pastorale și a arhitecturii specifice zonei Muscelului. Zona este renumită pentru autenticitatea costumului popular de Muscel (caracterizat prin fote bogat ornamentate și ii cusute manual) și pentru păstrarea obiceiurilor de peste an (Focul lui Sumedru, sărbătorile de Crăciun). În trecut, viața spirituală era împărțită între Biserica «Sf. Nicolae» (în Boteni-Pământeni) și Biserica «Sf. Împărați Constantin și Elena» (construită de ungurenii sibieni la 1778). Ulterior, lăcașurile de cult au fost refăcute, comunitatea mândrindu-se cu patrimoniul ei religios (icoane vechi pictate de artiști locali și cărți de cult valoroase). Toate aceste aspecte și multe altele sunt prezentate și analizate în excepționala monografie (peste 700 de pagini cu ilustrații), «O istorie alternativă a Botenilor Muscelului», scrisă de domnul avocat dr. Valentin-Stelian Bădescu.
Monografia este prefațată de domnul academician dr. Ioan Aurel Pop, care a fost președintele Academiei Române, și care afirmă printre altele: «Pledoaria autorului este aceea de prețuire a satului, de preamărire a țăranului, de cunoaștere a valorilor românești… Naturalețea vieții noastre este acolo la Boteni Argeș și în toți Botenii similari din România»”, informează Marius Andreescu.
Citește și Film în premieră la Pitești, pe 19 iulie: „De capul nostru”
0 Comentarii