Comisia prezintă un plan industrial în cadrul Pactului verde pentru a spori competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică.
Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității UE de producție a tehnologiilor și produselor cu emisii nete egale cu zero, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.
Citește și:
- Exclusiv. Cristian Gentea, primul interviu în Jurnalul de Argeş, de când a devenit primar: „Din 100 milioane euro, cât costă noul stadion, noi nu dăm nici două”
- „De Rafinăria Arpechim nu se mai interesează nimeni! Toată preocuparea lor este pentru demolare!”
- Scandalos! Niciun ban de la evenimentul caritabil pentru Ucraina nu a mai ajuns la destinaţie!
Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Ne aflăm în fața unei ocazii unice pentru generația noastră, aceea de a fi deschizători de drumuri și de a acționa rapid, cu ambiție și hotărâre, pentru a asigura poziția de lider industrial a UE în sectorul deosebit de dinamic al tehnologiilor cu zero emisii nete. Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate. Pentru întreprinderile și cetățenii noștri, aceasta înseamnă să convertim competențele în locuri de muncă de calitate și inovarea în producție de masă, prin intermediul unui cadru mai simplu și mai rapid. Facilitarea accesului la finanțare va permite industriilor esențiale ale tehnologiilor curate să se extindă rapid.”
Un mediu de reglementare previzibil și simplificat
Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare.
Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.
Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.
Acces mai rapid la finanțare
Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi. În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).
Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate. De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții. Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.
Pentru a ajuta statele membre să acceseze fondurile REPowerEU, Comisia a adoptat astăzi noi orientări cu privire la planurile de redresare și reziliență, explicând procesul de modificare a planurilor existente și modalitățile de elaborare a capitolelor privind REPowerEU.
Consolidarea competențelor
Întrucât între 35 % și 40 % din totalul locurilor de muncă ar putea fi afectate de tranziția verde, dezvoltarea competențelor necesare pentru locuri de muncă de calitate și bine plătite va fi o prioritate pentru Anul european al competențelor, iar al treilea pilon al planului se va axa pe acest aspect.
Pentru a dezvolta competențele necesare unei tranziții verzi centrate pe oameni, Comisia va propune înființarea unor academii industriale pentru zero emisii nete, care să pună în aplicare programe de perfecționare și recalificare în industriile strategice. Comisia va analiza, de asemenea, modalitățile de combinare a abordării „competențele înainte de toate”, care recunoaște competențele reale, cu abordările existente bazate pe calificări, precum și modalitățile de facilitare a accesului resortisanților țărilor terțe pe piețele forței de muncă din UE în sectoare prioritare și cu măsurile de promovare și aliniere a finanțării publice și private pentru dezvoltarea competențelor.
Un comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente
Al patrulea pilon se va axa pe cooperarea la nivel mondial și pe asigurarea funcționării comerțului în sprijinul tranziției verzi, în conformitate cu principiul concurenței loiale și cu principiul comerțului deschis, pe baza angajamentelor cu partenerii UE și a activității Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua UE de acorduri de liber schimb și alte forme de cooperare cu partenerii pentru a sprijini tranziția verde. Ea va explora, de asemenea, ideea creării unui Club pentru materiile prime critice, care să reunească „consumatorii” de materii prime și țările bogate în resurse, pentru a asigura securitatea aprovizionării la nivel mondial prin intermediul unei baze industriale competitive și diversificate, precum și a unor parteneriate industriale pentru tehnologii curate/cu zero emisii nete.
Citește și:
- Şefii Direcţiei Silvice Argeş au luat prime de aproape 10.000 euro fiecare
- Dosar la DIICOT după scandalul elevei agresate la deplasarea în Polonia, pe un proiect Erasmus
- Revoltă! Ministerul Educaţiei vrea desfiinţarea specializării educator-învăţător. „În câteva zile, petiţia a strâns peste 23.000 semnături”
Totodată, Comisia va proteja piața unică împotriva comerțului neloial în sectorul tehnologiilor curate și va utiliza instrumentele de care dispune pentru a se asigura că subvențiile străine nu denaturează concurența pe piața unică, inclusiv în sectorul tehnologiilor curate.
Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei înscrie în legislația obligatorie angajamentul UE față de neutralitatea climatică și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
În tranziția către o economie cu zero emisii nete, competitivitatea Europei se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a dezvolta și de a produce tehnologiile curate care fac posibilă această tranziție.
0 Comentarii