După moartea neașteptată a fratelui său Vasile, Zavaidoc apelează, pentru a-și completa celebrul taraf, la Florea Voinicilă, tot un piteștean. Era foarte tânăr, un puștan, dar extrem de talentat. Născut în 27 martie 1928, în comuna Gruiu. Încă de mic copil a plecat la Bucureşti ca să înveţe vioara. A început să cânte cu violonistul Ion Matache, înainte de a fi descoperit de Zavaidoc.
După moartea tragică a legendarului „gurist” piteștean și ținând cont de schimbarea vremurilor (venise comunismul, dispăreau grădinile de vară și cafenelele), Florea Voinicilă revine la Pitești. Este numit, mai întâi, dirijor la orchestra Sfatului Popular Piteşti, prilej de a primi multe diplome de merit. Mai ales după ce a activat o perioadă îndelungată la Orchestra „Doina Argeşului”. Orchestră desființată, din lipsă de fonduri, după 67 de ani de activitate. Da, Consiliul Județean e copleșit de întreținerea spitalelor din județ și a drumurilor județene. Cultura, pe ultimul loc.
Citește și Lucia Hossu-Longin: „Reeducarea de la Piteşti. Cerberii penitenciarelor”
Mai apoi, Florea Voinicilă este dirijor la orchestra Combinatului Petrochimic și dirijor la orchestra Casei Sindicatelor din Pitești. Firește, cântă la nunți, câștigă bine, își cumpără o casă frumoasă pe str. Vasile Lupu, la doi pași de casa dr. ing. Constantin Stroe.
Dumnezeu a fost bun cu Florea Voinicilă. Este remarcat la nivel național. În 1976, Casa de discuri „Electrecord” îi imprimă un disc (vinil) special. A cântat până în ultima clipă a vieții. A apucat să cânte și să vorbească la Festivalul „Zavaidoc” de la Pitești, după 2006, câteva ediții. Mai mult, a jucat în filmul „Identități”, realizat de Clara Mărgineanu, de la TVR, din 2008, film care a primit Premiul UCIN pentru debut. Mă bucur mult că l-am cunoscut, că am fost în casa lui. Îmi povestea: „Când Zavaidoc cânta «Maria neichii, Marie»… ehe… plângea lumea… și plâng și eu acum… Cânta multe cântece: «De când ne-a aflat mulțimea», cânta și romanțe, cântece de petrecere, cânta de toate… El încheia programul. Ridica sala-n picioare. Era un bărbat cuminte, la locul lui, iubit de public și de femei. Nu era înalt. Era arătos.”
Păcat că TVR îmi tot șterge postarea filmului, deși, după două ore de negocieri cu… 10 directoare din TVR (10, acolo e o minidictatură), pe bază de contract, pe scenariul meu, obținusem dreptul de a putea posta filmul despre Zavaidoc. Îl puteam vedea pe maestrul Florea Voinicilă! Dar TVR deține controlul absolut, degeaba, la Pitești, încercăm și noi ceva…
Citește și Ion I. Dumitru – un secol de viaţă
0 Comentarii