Dosar nr. 13583/280/2019
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEŞTI – SECŢIA CIVILĂ

de | 17.08.2022 13:45 | Actualitate, Home

Dosar nr. 13583/280/2019
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEŞTI – SECŢIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 5303
Sentința Civilă Nr. 3963/2021
Şedinţa Publică de la 16.06.2021
Completul constituit din:
PREŞEDINTE: MĂDĂLINA ELENA MALEA
GREFIER DE ŞEDINŢĂ: ROBERT-ADRIAN DELIU

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant Chiriloiu Armand şi pe pârât SC JURNAL C&G SRL, pârât Crangeanu Alina, pârât Grigore Gabriel, având ca obiect pretenţii +OBLIGATIA DE A FACE +OBLIGATIA DE A NU FACE Dezbaterile asupra cererii au avut loc în şedinţa publică din data de 27.05.2021 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conf. cu disp. art. 396 Cod proc. civilă a amânat pronunţarea pentru 03.06.2021, respectiv 16.06.2021 dată la care a hotărât:

INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.08.2019 sub numărul 13583/280/2019, reclamantul Chiriloiu Armand în contradictoriu cu pârâţii SC Jurnal C&G SRL, Crângeanu Alina şi Grigore Gabriel a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 50.000 cu titlu de daune morale şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume, obligarea pârâţilor la ştergerea de pe site-ul www.jurnaldearges.ro şi de pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore” a tuturor articolelor referitoare la reclamant, obligarea pârâţilor să publice pe site-ul www.jurnaldearges.ro şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore” scuze şi hotărârea definitivă pe care instanţa o va pronunţa şi totodată să menţină articolul cel puţin 30 de zile pe prima pagină, atât în ziarul tipărit cât şi pe site si pe conturile de facebook, obligarea pârâţilor să publice hotărârea într-un cotidian de largă răspândire, în judeţul Argeş, altul decât Jurnal de Argeş C&G, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat reclamantul că îndeplineşte funcţia de director în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva- Direcţia Silvică Argeş, începând cu anul 2012, iar în cursul anilor 2018-2019, pârâţii au publicat în ediția scrisă a ziarului, în cea online a acestuia, precum şi pe cele două conturi de facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore” mai multe ştii false cu privire la activitatea sa profesională, averea şi relațiile de familie, respectiv cu privire la pretinsa săvârşire a unor infracțiuni, între care coruperea sistemului judiciar şi infracțiuni de corupție.
Astfel, a arătat reclamantul că în data de 16 mai 2019, pârâta Crângeanu Alina a publicat atât în ediția tipărită a ziarului Jurnalul de Argeş cât şi pe site-ul www.jurnaldearges.ro şi contul de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, preluat și de pârâtul Grigore Gabriel pe contul de facebook „Gabriel Grigore” articolul cu titlul “Sute de hectare de pădure măcelărite la Găneşti-Pietroşani!”, deşi între părţi exista o judecată pendinte, așteptându-se soluția la momentul publicării, articol în care cu rea-credință, au arătat că: „Nu mai puțin de 240,36 hectare de pădure au dispărut în acest interval de timp în care şeful Direcţiei Silvice Argeş, cel care ar trebui să apere patrimoniul verde al județului, se ocupă cu achiziţionarea şi vânzarea de terenuri la Vidraru, pe persoană fizică”, inducând ideea greșită că reclamantul s-ar ocupa, în mod ilicit, cu achiziția şi vânzarea de terenuri forestiere.

În plus, tot referitor la acest articol, a mai evidenţiat reclamantul că dreptul la replică a fost publicat în mod trunchiat şi interpretat cu rea-credinţă, neurmărindu-se informarea corectă a opiniei publice.
Ulterior, în data de 29.05.2019, a fost publicat articolul „De 10 ani se măcelăreşte pădurea la Pietroşani. Şi totuşi, Ocolul Silvic Domneşti nu vrea să o păzească”, în cuprinsul căruia jurnalistul alege să prezinte punctul de vedere al unui proprietar şi al unui reprezentant al Gărzii Forestiere, persoane de altfel neautorizate să emită asemenea opinii şi nici nu a justificat faptul mincinos pe reclamantul l-ar fi pretins ca fiind adevărat. Totodată, a mai subliniat că Direcţia Silvică nu a susţinut niciodată că nu va rezolva problema, iar exprimarea „explicaţii goale şi fără efect” folosită în conţinutul articolului transmite cititorilor ideea că explicaţiile reclamantului sunt contrazise de realitate.
În continuare, s-a învederat că la data de 27.06.2019 a fost publicat articolul „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti.”, în cuprinsul căruia s-a insinuat că reclamantul ar corupe sistemul judiciar iar după accederea doamnei magistrat Podea Simona la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Piteşti succesul acestuia este garantat în faţa acestei instanţe de judecată.
La data de 13.06.2019, pârâţii au publicat articolul „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare:lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie”, în conţinutul căruia se arată, în esenţă, informaţii false în legătură cu licitaţii, deşi Ministerul Apelor şi Pădurilor a efectuat un control în acest sens şi nu a constatat nereguli sau încălcări ale prevederilor legale, apreciind aşadar că din nou opinia publică a fost informată incorect.

Citește și Eleve de la liceul din Ştefăneşti au băut şi s-au bătut într-un hotel din Polonia

S-a mai arătat că la data de 22.11.2018 a fost publicat articolul „ Zugrăvit ca protector al hoţilor la Pro TV, Chiriloiu condamnă corupţia pe site-ul Direcţiei Silvice”, în care se condamnă de către pârâţi faptul că reclamantul nu atacă în instanţă titlul de proprietate emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Argeş pe numele Trelea Rodica, pentru un teren în suprafaţă de 10ha, care ar fi fost mutat la Vidraru, însă reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în mod legal, aspect de altfel tranşat prin sentinţa civilă nr. 3366/2019 a Judecătoriei Piteşti. Cu toate acestea, în articol se sugerează ideea că reconstituirea s-ar fi făcut în mod nelegal şi că reclamantul ar fi o persoană coruptă.
De asemenea, s-a mai precizat că la data de 11.04.2019 a fost publicat articolul „Om bogat, om sărac la PSD Argeş. Nea Ţâroiu a făcut din pensie casă unor sărmani. În schimb, Chiriloiu i-a donat fiicei 2,3 miliarde lei vechi.” în care pârâţii fac o comparaţie cu situaţia materială şi cu acţiunile filantropice ale unui pensionar PSD, în scopul prejudicierii imaginii reclamantului, fără o reală legătură cu activitatea acestuia.
În continuare, a evidenţiat reclamantul că la data de 18.04.2019 pârâţii au publicat articolul „Chiriloiu a relocat…mobila din sediul ICAS”, articol ce relevă reaua-credinţă a pârâţilor şi stăruinţa acestora de a aduce prejudicii imaginii publice a reclamantului şi a instituţiei pe care o conduce. În esentă, a specificat că relocarea mobilierului, care se afla în patrimoniul şi în inventarul DS Argeş, a făcut obiectul obligaţiilor sale de serviciu şi nu există nicio justificare pentru afirmaţiile jurnalistului. În plus, susţinerea din cadrul articolului referitoare la faptul că în loc să găsească soluţii de relocare a urşilor care fac prăpăd în zonă, reclamantul relocă mobila, este una complet falsă, jurnalistul nefăcând dovada că nu ar exista soluţii de relocare a urşilor găsite de către DS Argeş.

În final, a conchis reclamantul că publicarea acestor articole vădit calomnioase şi insultătoarea a fost de natură să îi cauzeze grave prejudicii sub aspect moral, atât în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, cât şi în mediul privat.
În drept, a invocat art. 252 C.civ., şi art. 8 Cedo.
În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba testimonială şi interogatoriul pârâtei Crângeanu Alina.
Pârâţii deşi legal citaţi nu au depus întâmpinare.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor şi proba testimonială.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
La de 16 mai 2019, a fost publicat atât în ediția tipărită a ziarului Jurnalul de Argeş cât şi pe site-ul www.jurnaldearges.ro şi contul de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi preluat și de pârâtul Grigore Gabriel pe contul de facebook „Gabriel Grigore”, articolul cu titlul “Sute de hectare de pădure măcelărite la Găneşti-Pietroşani!”

Citește și Fenomenul Pitești! „Un an şi şapte luni, până la majorat, m-au ţinut singură în celulă. E cumplit să fii singur în închisoare!”

La data de 29.05.2019, în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro a fost publicat articolul „De 10 ani se măcelăreşte pădurea la Pietroşani. Şi totuşi, Ocolul Silvic Domneşti nu vrea să o păzească”. De asemenea, articolul a apărut şi pe contul de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi pe contul de facebook „Gabriel Grigore”.
La data de 27.06.2019 a fost publicat în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro, dar şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi „Gabriel Grigore” articolul „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti.”
La data de 13.06.2019, pârâţii au publicat articolul „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare:lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie”, în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro, dar şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi „Gabriel Grigore”.
La data de 22.11.2018, în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro, dar şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi „Gabriel Grigore”, a fost publicat articolul „ Zugrăvit ca protector al hoţilor la Pro TV, Chiriloiu condamnă corupţia pe site-ul Direcţiei Silvice”.

La data de 11.04.2019 a fost publicat articolul „Om bogat, om sărac la PSD Argeş. Nea Ţâroiu a făcut din pensie casă unor sărmani. În schimb, Chiriloiu i-a donat fiicei 2,3 miliarde lei vechi.” în aceleaşi ediţii, respectiv în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro, dar şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi „Gabriel Grigore”. La data de 18.04.2019 pârâţii au publicat articolul „Chiriloiu a relocat…mobila din sediul ICAS” de asemenea, în ediţia tipărită a ziarului Jurnal de Argeş C&G, precum şi pe site-ul www.jumaluldearges.ro, dar şi pe conturile de facebook „Jurnal de Argeş C&G”, şi „Gabriel Grigore”. Prin prezenta acţiune, reclamantul solicită repararea prejudiciului nepatrimonial suferit, ca urmare a atingerii aduse demnităţii, onoarei şi probităţii sale profesionale prin publicarea cu rea-voinţă a articolelor enunţate.
Cu privire la aceste articole de presă, instanţa apreciază că în analizarea acestora, trebuie avut în vedere dreptul la libera exprimare şi libertatea presei, în raport cu dreptul la respectarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei, avându-se în vedere convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte, potrivit disp.art. 75 C.civ., precum şi principiile răspunderii civile delictuale.
Dreptul comun în materia răspunderii civile delictuale în sistemul Codului civil este reglementat de dispoziţiile art. 1349, care prevede că „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului”. Răspunderea civilă delictuală este un raport juridic obligaţional izvorând dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, în cadrul acestui raport persoana vinovată fiind obligată să repare daunele suferite de cealaltă parte. Aşa cum rezultă din normele legale menţionate mai sus, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie trebuie îndeplinite în mod cumulativ patru condiţii: trebuie să existe un prejudiciu, fapta ilicită, o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia autorului.
Pentru determinarea caracterului licit sau ilicit al informaţiilor pretins defăimătoare, trebuie menţionate şi dispoziţiile constituţionale incidente şi, totodată, efectuată o analiză a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului aplicabilă în speţa de faţă. Astfel, art. 30 din Constituţia României prevede următoarele: (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

Citește și Vecinii explică de ce l-au filmat pe preotul Loghin urinând pe gardul comun

Dreptul la liberă exprimare beneficiază în prezent şi de o reglementare expresă în noul Cod civil, respectiv la art. 70, potrivit căruia orice persoană are dreptul la liberă exprimare, exercitarea acestui drept fiind interzisă în cazurile şi limitele expres prevăzute la art. 75.
De asemenea, art. 72 din Codul civil consacră dreptul la demnitate: „Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75” (alin. 2) iar art. 73 dispune că: „Orice persoană are dreptul la propria imagine”.
Referitor la mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale, art. 252 din Codul civil dispune că: „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia artistică, literară sau tehnică.”
Din interpretarea dispoziţiilor constituţionale prezentate, instanţa reţine opţiunea legiuitorului constituant de a stabili limite foarte largi de manifestare a libertăţii de exprimare, prin instituirea inviolabilităţii sale, cu rezerva totuşi că prin aceasta nu se poate aduce atingere, printre altele, demnităţii şi onoarei persoanelor, afectarea acestora conducând la răspunderea civilă a celui care şi-a manifestat libertatea de exprimare dincolo de limitele recunoscute prin textul constituţional. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 1 şi 2 din Constituţie, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte, iar dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
Potrivit art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

Nu este admis amestecul autorităţii publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economiei ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi libertăţilor altora.
Conform disp.art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografice sau televiziune unui regim de autorizare.
Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege ca, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economiei ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi libertăţilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Libertatea de exprimare, protejată de articolul 10 din Convenţie, ocupă un loc aparte printre drepturile garantate de acest act, stând chiar la baza noţiunii de societate democratică ce sintetizează sistemul de valori pe care este clădită Convenţia. Această importanţă cu totul deosebită a articolului 10 a fost subliniată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru prima dată în cauza Handyside împotriva Regatului Unit, ideea fiind reluată apoi constant în toate cauzele ulterioare. Astfel, Curtea afirma că „libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una dintre condiţiile primordiale ale progresului său şi ale împlinirii individuale a membrilor săi. Sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, ea acoperă nu numai “informaţiile” sau “ideile” care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive sau indiferente, ci şi acelea care ofensează, şochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populaţiei. Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului de deschidere în absenţa cărora nu există «societate democratică»”.

Citește și Mama pilotului mort se revoltă pe Primăria Lunca Corbului: „Am cerut ca strada pe care locuim să poarte numele fiului meu. Mi se pare inuman refuzul”

Dreptul garantat de articolul 10 nu este însă unul absolut. Paragraful 2 permite restrângerea exercitării acestuia în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva anumitor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra sau chiar împotriva democraţiei însăşi. Restricţiile aduse libertăţii de exprimare vor fi însă controlate de Curtea europeană prin aplicarea unei serii de principii de interpretare a dispoziţiilor articolului 10 din Convenţie cristalizate în cadrul jurisprudenţei referitoare la acesta. Astfel, Curtea afirma că limitarea adusă de stat acestui drept este contrară Convenţiei dacă nu îndeplineşte cele trei condiţii cumulative enumerate în paragraful 2: a) să fie prevăzută de lege; b) să urmărească cel puţin unul dintre scopurile legitime prevăzute de textul Convenţiei şi c) să fie necesară, într-o societate democratică, pentru atingerea acelui scop.
Cât priveşte prima condiţie dintre cele menţionate mai sus, se reţine că ingerinţa adusă libertăţii de exprimare trebuie să se bazeze pe o dispoziţie normativă existentă în dreptul intern, înţelegând prin acesta atât actul legislativ cu valoare normativă generală ce emană de la puterea legiuitoare, cât şi o normă cu o forţă juridică inferioară legii în sens formal, dar şi jurisprudenţa rezultată din activitatea instanţelor judecătoreşti, cu menţiunea că acestea trebuie să întrunească două condiţii fundamentale, respectiv să fie accesibile şi previzibile destinatarului (Sunday Times împotriva Regatului Unit).
A doua condiţie dintre cele menţionate mai sus implică analiza existenţei unuia dintre scopurile legitime instituite limitativ de paragraful 2 al articolului 10 din Convenţie, respectiv securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
În sfârşit, cea de-a treia condiţie, pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea libertăţii de exprimare garantate de art. 10 din Convenţie, presupune ca ingerinţa să fie necesară într-o societate democratică, în sensul de a corespunde „unei nevoi sociale imperioase”, iar argumentele invocate de autorităţile naţionale pentru a justifica ingerinţa să fie „pertinente şi suficiente”, măsura de limitare a libertăţii de exprimare trebuind să fie „proporţională cu scopurile legitime urmărite”, asigurându-se un just echilibru între, pe de o parte, protecţia libertăţii de exprimare consacrată de art. 10 şi, pe de altă parte, interesul general de apărare a dreptului terţului care invocă depăşirea limitelor libertăţii de exprimare.

Citește și Exclusiv. Cum opera banda spărgătorilor de case ce a lovit în Argeş şi Vâlcea / Tâlharii din banda de la Cocu îngropau în pădure banii furaţi

Mai subliniază instanţa că tot în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a stabilit că libertatea de exprimare poate afecta uneori dreptul la reputaţie, fără a se angaja răspunderea civilă delictuală a persoanei respective şi în, analizarea acestui aspect, trebuie avute în vedere mai multe criterii: tema articolului, titlul şi conţinutul acestuia, cuvinte utilizate şi tonul articolului, forma, stilul şi contextul mesajului transmis, contextul în care este redactat articolul, interesul public pentru tema dezbătută, calitatea şi funcţia persoanei care face afirmaţiile respective şi calitatea şi funcţia persoanei vizate, buna-credinţă a jurnalistului sau a persoanei care a făcut afirmaţiile denigratoare, raportul dintre judecăţile de valoarea şi fapte materiale, existenţa unei doze de exagerare a limbajului artistic şi proporţionalitatea sancţiunii cu fapta comisă.
Referitor la articolul din data de 16 mai 2019, intitulat “Sute de hectare de pădure măcelărite la Găneşti-Pietroşani!”. Deoarece atingerea adusă vieţii private s-a realizat prin publicarea unui articol de presă instanţa consideră că ingerinţa este prevăzută de lege în dispoziţiile art. 30 din Constituţie. În ceea ce priveşte scopul legitim al atingerii aduse dreptului la viaţă privată, instanţa reţine că presa are rolul de a comunica idei şi informaţii asupra unor chestiuni de interes general, în cadrul câmpului de aplicare al libertăţii de exprimare fiind avute în vedere atât ştirile, cât şi programele televizate şi radiofonice, precum şi chestiuni de interes general care dau naştere la o dezbatere publică prin intermediul presei.
Aşadar, un prim element esenţial pentru aprecierea unui just echilibru îl constituie contribuţia la o dezbatere de interes general, definiţia a ce constituie obiectul de interes general urmând a fi apreciată în funcţie de circumstanţele cauzei.

În cauză instanţa apreciază că situaţia terenurilor forestiere din judeţul Argeş, în zona Găneşti-Pietroşani, având implicaţii sociale şi economice importante pe plan local, era una de interes general, astfel că publicul avea un drept legitim de a avea acces la informaţiile respective. Mai mult decât atât, în concret, din declaraţia martorului Tomescu Mihai, instanţa reţine că problema preluării în pază a terenurilor din zona respectivă (ideea centrală a articolului) era una arzătoare, aflată în atenţia Direcţiei Silvice, ca instituţie, a reclamantului, în calitate de conducător al acestei instituţii şi a localnicilor, fiind clar una care contribuia la o dezbatere de interes general.
În ceea ce priveşte obiectul afirmaţiilor, dar şi conţinutul şi forma acestora, instanţa constată că acestea au legătură cu funcţia pe care reclamantul o deţine şi aşa cum s-a arătat în precedent se urmărea un scop legitim.
Referitor la ideea sugerată că reclamantul s-ar ocupa cu achiziţionarea şi vânzarea de terenuri la Vidraru, pe persoană fizică, problemă asupra căreia părţile aveau deja un litigiu, instanţa reţine că la momentul publicării articolului, situaţia dintre părţi referitor la acest aspect nu fusese definitiv tranşată, iar problema terenurilor din zona Vidraru este în mod evident, una de interes general. În opinia instanţei, inserarea acestei fraze a reprezentat din partea presei un „semnal de alarmă” pentru persoanele interesate. .
Mai mult decât atât, instanţa reţine că reclamantul, prin funcţia deţinută în cadrul Direcţiei Silvice Argeş, de director o perioadă lungă de timp, respectiv inginer în cadrul Ocolului Silvic Piteşti, fac parte din categoria persoanelor de interes public, astfel că sunt permise critici mai dure ale acţiunilor unei astfel de persoane(Lingens împotriva Austriei).

Citește și Generalul în rezervă Nicolae Berechet, critic faţă de recentele scandaluri din poliţie: „Văd oameni puşi să conducă structuri şi care nu au capacitatea, nici informativă, nici aplicativă să o facă”

Analizând caracterul necesar al ingerinţei, instanţa reţine că acest articol de presă venea în întâmpinarea unei nevoi sociale imperioase şi respectă limita proporţionalităţii între cele două interese puse în balanţă, ţinând cont de contextul în care a fost publicat şi tema articolului.
Referitor la articolul din data de 29.05.2019, „De 10 ani se măcelăreşte pădurea la Pietroşani. Şi totuşi, Ocolul Silvic Domneşti nu vrea să o păzească”, instanţa apreciază că pentru acesta sunt deplin valabile considerentele anterioare, fiind în esenţă o continuare a temei de interes general abordate în articolul precedent, focalizarea vizând însă zona Pietroşani. În mod indubitabil exista o bază factuală, era un subiect de interes general şi stârnea interesul publicului, aspect relevat şi de către martorii audiaţi în cauză şi necontestat chiar de către părţi. Legat de modul de prezentare, este important de subliniat că reclamantul a beneficiat de un drept la replică cu privire la acest articol, iar „sursa” citată în cadrul articolului, a fost audiată în mod nemijlocit de către instanţă, în declaraţia sa, martorul reiterând aspectele expuse în cadrul articolului, ce-i drept puţin mai nuanţat. Cu toate acestea, după cum s-a învederat în precedent, existenţa unei doze de exagerare a limbajului artistic este permisă, astfel că instanţa apreciază că pentru acest articol au fost respectate exigenţele legale. Referitor la articolul din data de 27.06.2019 intitulat „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti”, deşi rămân valabile considerentele iniţiale cu privire la faptul că ingerinţa era prevăzută de lege, în ceea ce priveşte scopul legitim al atingerii aduse dreptului la viaţă privată, instanţa reţine că presa are rolul de a comunica idei şi informaţii asupra unor chestiuni de interes general, or pârâţii nu au făcut dovada interesului general legat de informaţiile comunicate prin acest articol.

Astfel, în cadrul articolului nu sunt expuse argumentele pentru care jurnaliştii apreciază că noua funcţie a surorii adjunctului reclamantului ar fi de natură să influenţeze soluţia sau dezlegarea unor pricini în care protagonişti sunt aceleaşi părţi litigante ca si în prezenta cauză, lăsând să se formeze în convingerea cititorului ideea unei posibile coruperi a unui magistrat, nu există nicio bază factuală sau un precedent care să stea la baza articolului, iar subiectul antamat nu este unul de interes general ci priveşte exclusiv viaţa personală a reclamantului şi modul în care acesta a înţeles să îşi apere reputaţia. În plus, din absolut nicio frază a articolului, instanţa nu poate reţine buna-credinţă a jurnalistului.
Apărarea pârâţilor în sensul că articolul a fost publicat la rubrica „electrocutare”(dedicată pamfletelor) nu este de natură să schimbe în vreun fel cele anterior expuse, stilul publicistic specific pamfletelor nefiind suficient pentru a contrabalansa, pentru a asigura proporţionalitatea intereselor lezate.
Având în vedere că nu s-a făcut dovada unui scop legitim al informaţiilor publicate, instanţa nu va mai examina condiţia caracterului necesar al ingerinţei în atingerea scopului, deoarece verificarea acestei condiţii se impune doar în cazul constatării caracterului legitim al scopului.

În ceea ce priveşte articolul din data de 13.06.2019 – „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare:lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie”, instanţa constată că subiectul antamat ar putea fi considerat unul de interes general, însă aspectele enunţate în cuprinsul articolului nu au o bază factuală, pârâţii neindicând nicio probă în sprijinul susţinerilor sale. În concret, se reţine că în cadrul publicaţiei au fost individualizate licitaţia, avizul, data, parcela, s-a sugerat chiar că ar exista un stick cu numeroase documente, filmări, numere de maşini care să susţină cele expuse, însă în faţa instanţei nu a fost prezentată nicio probă concretă care să indice existenţa unei minime baze factuale.
Instanţa nu poate primi apărarea pârâţilor potrivit căreia declaraţia martorului Mihai Cristinel audiat în cauză ar fi de natură să contureze existenţa unor bănuieli cu privire la legalitatea licitaţiilor, fapt apreciat de ei îndestulător pentru a susţine o baza factuală. În primul rând, declaraţia acestuia este contrazisă de declaraţia martorului Balas Sorin Marius care a negat existenţa unor trucări ale licitaţiilor sau posibilitatea emiterii unor avize false. În al doilea rând, instanţa notează că în cadrul articolului este indicată o anumită licitaţie şi un anumit aviz, or martorul nu a făcut nicio referire concretă la acestea ci la o situaţie anterioară, indicată la modul general prin exprimarea „acum 15 ani”.
În al treilea rând, instanţa constată că maniera de prezentare, în mare parte acuzatoare şi de natură a contura ideea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, depăşeşte acea doză de exagerare permisă în cadrul publicaţiilor, neputându-se afirma că este vorba de un „semnal de alarmă din partea presei” cât timp totul este foarte clar individualizat.
Pe cale de consecinţă, analizând probele în ansamblu si în individualitatea lor, instanţa reţine că în lipsa unor demersuri de natură penală, a unor probe concludente, a unei baze factuale palpabile, articolul avea un caracter defăimător şi total neadevărat.

Citește și Camelia Filipescu: „Preoteasa Sturzeanu ar trebui să îşi facă datoria. Nu e curăţenie în casă!”

Referitor la articolul din data de 22.11.2018, intitulat „ Zugrăvit ca protector al hoţilor la Pro TV, Chiriloiu condamnă corupţia pe site-ul Direcţiei Silvice”, instanţa reţine că acesta reia esenţa emisiunii televizate „România te iubesc” din data de 11 noiembrie, readuce în atenţia publicului tema abordată în cadrul acesteia, este scris într-o manieră interogativă şi nu cuprinde alte elemente noi, şocante. Or cât timp, mesajul transmis este în mare parte similar, nu se poate susţine că prin reluarea acestuia s-ar fi lezat imaginea publică sau demnitatea reclamantului. În plus, nu se contestă baza factuală a articolului.

În ceea ce priveşte articolul din data de 11.04.2019 – „Om bogat, om sărac la PSD Argeş. Nea Ţâroiu a făcut din pensie casă unor sărmani. În schimb, Chiriloiu i-a donat fiicei 2,3 miliarde lei vechi” instanţa constată că ideea centrală a articolului este legată de donaţia efectuată de reclamant fiicei sale, însă indubitabil acesta are o baza factuală, conţinutul său pornind de la menţiunile din declaraţie de avere a reclamantului. În plus, informaţia privind donaţia efectuată era una accesibilă cititorului, în condiţiile în care era publică declaraţia reclamantului.
În final, referitor la articolul din data de 18.04.2019 intitulat „Chiriloiu a relocat…mobila din sediul ICAS” instanţa reţine că obiectul afirmaţiilor, conţinutul şi forma acestora, nu vizează aspecte ale vieţii personale a reclamantului, ci au legătură cu funcţia pe care acesta o deţine, nu sunt de natură să lezeze demnitatea, onoarea sau probitatea profesională, la baza articolului a existat o baza factuală, fiind reală relocarea mobilei (fapt necontestat de părţi), iar maniera de prezentare este inofensivă, indiferentă, nu şochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populaţiei. Pentru considerentele anterioare, instanţa reţine că doar două dintre cele şapte articole publicate au fost de natură să aducă atingere demnităţii şi onoarei reclamantului.
Reluând ideea prezentată la în secţiunea în drept, instanţa notează că angajarea răspunderii civile delictuale implică îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite, cauzarea unui prejudiciu, vinovăţia şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, reprezintă orice faptă prin care încălcându-i-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane. Atingerea adusă onoarei unei persoane constă în orice acţiune prin care se lezează sentimentul de preţuire prin care persoana îl are faţă de ea însăşi.
Atingerea adusă reputaţiei unei persoane constă în orice acţiune prin care se lezează bunul renume pe care şi l-a câştigat acea persoană în sânul comunităţii, respectiv stima, consideraţia, respectul de care se bucură din partea celorlalţi oameni.
Prin afirmaţiile în articolele „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare:lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie” şi „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti” (considerentele fiind expuse pe larg anterior), pârâţii au încălcat normele dreptului obiectiv edictate în vederea protejării onoarei, reputaţiei cetăţenilor, aducând în mod direct atingere drepturilor subiective ale reclamantului, drepturi protejate de lege în aceleaşi condiţii.
Prejudiciul constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşită de o altă persoană.

Citește și Înainte să moară, denunţătorul Viorel Bolovan ceruse ordin de protecţie împotriva fratelui său

Prejudiciul poate fi moral şi material.
Atingerea adusă onoarei şi demnităţii unei persoane reprezintă prejudiciu moral.
Prejudiciul este o stare de fapt ce poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.
Prin acţiunile ilicite săvârşite de pârâţi, materializate în afirmaţiile publicate în presă, este neîndoielnic faptul că s-a cauzat un prejudiciu moral reclamantului, constând în lezarea bunului renume şi a profesionalismului de care se bucura atât în colectivitatea în care îşi desfăşura activitatea. Afirmaţiile grave relatate în presă au atras oprobiului public, în special în rândul colegilor de serviciu şi subordonaţilor.
Prejudiciul cauzat reclamantului este cu atât mai grav cu cât săvârşirea acţiunilor ilicite s-a realizat prin presă dând posibilitatea unui număr mare de cetăţeni din comunitatea în care reclamantul locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea profesională să ia cunoştinţă de acestea.
Vinovăţia reprezintă atitudinea psihică pe care autorul a avut-o la momentul săvârşiri faptei ilicite faţă de faptă şi urmările acesteia.
Pentru ca răspunderea civilă a celui care a cauzat un prejudiciu să fie angajată este necesar ca autorul să fi acţionat cu vinovăţie.
În dreptul civil român, răspundere civilă delictuală este angajată chiar în condiţiile în care vinovăţia îmbracă forma culpei.
Factorul intelectiv al vinovăţiei presupune un anumit nivel de cunoaştere , de conştiinţă a semnificaţiei sociale a faptelor şi urmărilor acestora.
Factorul volitiv presupune întotdeauna libertatea de deliberare şi de decizie din partea autorului faptei.
Pentru a fi liberă, alegerea unei conduite este necesar să nu fi fost constrânsă de factori imprevizibili care să-l fi silit pe subiect să acţioneze într-un anumit fel.

Citește și DNA a descoperit documente clasificate din dosare de evaziune, în fişetul fostului adjunct de la Poliţia Mioveni

În cauză, pârâţii şi-au dat seama pe deplin şi au urmărit săvârşirea faptei ilicite precum şi producerea consecinţelor acestei fapte, astfel cum s-a arătat mai sus.
Codul civil prevede în mod expres cauzele de natură să înlăture vinovăţia
Prin probele administrate nu s-a făcut dovada existenţei unei împrejurări de natură să înlăture vinovăţia pârâţilor.
În concluzie, instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului, în raport de criteriile anterior expuse
În ceea ce priveşte aprecierea cuantumului prejudiciului moral, instanţa porneşte de la faptul că daunele morale sunt acordate cu titlu de sancţiune. Ele sunt despăgubiri menite realmente să o penalizeze pe persoana vinovată de atingerile grave aduse imaginii reclamantului şi, în acelaşi timp, să se constituie într un avertisment sever pentru cei care ar intenţiona să aducă atingeri dreptului la imagine al reclamantului.
Spre deosebire de prejudiciul patrimonial, care are un conţinut economic şi poate fi evaluat pecuniar, prejudiciul moral (daunele morale) reprezintă acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluabile în bani, care rezultă din încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi moartea persoanei, dureri fizice sau psihice, atingeri aduse onoarei, cinstei, demnităţii, restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de plăcerile fireşti ale vieţii etc.

În privinţa criteriilor de stabilire a despăgubirilor, acestea se stabilesc prin apreciere, în raport cu consecinţele negative suferite de victimă pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. C.E.D.O. prevede faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.
În cauză, acordarea daunelor morale se justifică atâta vreme cât pârâţii au făcut, în public, afirmaţii eronate la adresa reclamantului, prin care i a fost produsă o suferinţă pe plan moral, social şi chiar profesional, fiindu i încălcată astfel o componentă a vieţii private.
În plus, instanţa apreciază că daunele morale trebuie să confere reclamantului o satisfacţie echitabilă, în operaţiunea de cuantificare a daunelor morale avându se în vedere suferinţa acestuia pe plan moral, social şi profesional, prejudiciul de imagine cauzat, precum şi jurisprudenţa C.E.D.O., care, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate. Daunele morale reprezintă atingerea adusă demnităţii, onoarei şi prestigiului profesional al apelanţilor-pârâţi prin fapta ilicită a apelantului-reclamant.
În cauză, raportat la numărul articolelor reţinute de instanţă ca fiind defăimătoare, având în vedere şi declaraţiile martorilor referitoare la impactul acestora asupra reclamantului, instanţa reţine că suma de 8.000 lei reprezintă o satisfacţie echitabilă, acordată acestuia pentru atingerea adusă onoarei şi este de natură să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea unor asemenea afirmaţii dăunătoare de către pârâţi.

Citește și Tragica poveste a lui „Porto”, salvamontistul argeşean omorât de camion pe A1

Pe cale de consecinţa va obliga pârâţii, în solidar, la plata către reclamantul Chiriloiu Armand a sumei de 8000 lei, reprezentând daune morale şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la data plăţii efective.
Totodată, va obliga pârâţii la ştergerea de pe site-ul www.jurnaluldearges.ro şi de pe conturile de Facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore” a unora dintre articole ce 10 din 10 fac obiectul prezentei cauze, respectiv cel publicat la data de 27.06.2019, intitulat „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti” şi cel publicat la data de 13.06.2019, intitulat „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare: lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie”, apreciind că si această măsură contribuie la repararea prejudiciului nepatrimonial încercat de reclamant.
De asemenea, va obliga pârâţii să publice prezenta sentinţă, după rămânerea definitivă, pe site-ul www.jurnaluldearges.ro şi pe conturile de Facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore”, precum şi în ziarul tipărit Jurnal de Argeş C&G şi să publice prezenta sentinţă, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala lor, în presa scrisă, într-un cotidian de largă răspândire în judeţul Argeş, altul decât Jurnal de Argeş C&G.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite în parte, cererea formulată de reclamantul Chiriloiu Armand, domiciliat în Mosoaia, sat Smeura Aleea Padurii, nr. 1, jud. Argeş în contradictoriu cu pârâţii Sc Jurnal C & G Srl, cu sediul în Pitesti, str.Grivitei, bl. 3-5, sc. B, ap. 17, jud. Argeş, Crângeanu Alina, domiciliată în Pitesti, B-dul Republicii – Casa Cartii Mezanin 1, bl. G1, jud. Argeş şi Grigore Gabriel, domiciliat în Pitesti, Grivitei, bl. 3-5, sc. B, ap. 17, jud. Argeş.
Obligă pârâţii, în solidar, la plata către reclamantul Chiriloiu Armand a sumei de 8000 lei, reprezentând daune morale şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la data plăţii efective.
Obligă pârâţii la ştergerea de pe site-ul www.jurnaluldearges.ro şi de pe conturile de Facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore” a unora dintre articole ce fac obiectul prezentei cauze, respectiv cel publicat la data de 27.06.2019, intitulat „Vânt la pupă în procesele lui Chiriloiu cu ziariştii. Sora adjunctului său a ajuns preşedinta Judecătoriei Piteşti” şi cel publicat la data de 13.06.2019, intitulat „Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incendiare: lemne tăiate şi transportate înainte de licitaţie”.
Obligă pârâţii să publice prezenta sentinţă, după rămânerea definitivă, pe site-ul www.jurnaluldearges.ro şi pe conturile de Facebook „Jurnal de Argeş C&G” şi „Gabriel Grigore”, precum şi în ziarul tipărit Jurnal de Argeş C&G.
Obligă pârâţii să publice prezenta sentinţă, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala lor, în presa scrisă, într-un cotidian de largă răspândire în judeţul Argeş, altul decât Jurnal de Argeş C&G.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Piteşti.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 16.06.2021.

PREŞEDINTE, GREFIER,
MĂDĂLINA ELENA MALEA Drd. ROBERT-ADRIAN DELIU

Red. Jud. M.E.M. / 04.08.2021;
Tehnored. Grf. R.A.D. /16.06.2021.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *