Am primit la redacție următorul document, prin care Organizația neguvernamentală Dominocost cere caterisirea preotului Nicolae Brânzea. Cererea a fost trimisă Patriarhiei Române, Patriarhului Daniel, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și, spre știință, Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Urmează ca forurile clericale să se pronunțe. Vom urmări ceea ce se va întâmpla în continuare, având în vedere faptul că subiectul este unul de maxim interes public. (Marian Staicu)
„CERERE DE CATERISIRE A UNOR PREOȚI CARE PROPOVĂDUIESC PRIN COMPORTAMENTUL COTIDIAN ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE ȘI CARE SUNT STĂPÂNIȚI DE PATIMI
Asociația Dominocost, cu sediul în str. Sergent Iriceanu Ion, nr. 19, camera 1, sect. 4, Bucureşti, mail: dominocost@ yahoo.com, cu componență integral creștin ortodoxă, solicită cu smerenie, dar și cu adâncă tristețe următoarele:
I. CATERISIREA NUMIȚILOR BRÎNZEA NICOLAE, „preot” la Sfânta Biserică „Sfântul Ilie” din Pitești, și MIREA DAN MARIAN, „preot” la Sfânta Biserică „Sfântul Stelian” din Pitești
Solicităm aceasta din următoarele considerente:
În fapt, sus-numitul Mirea Dan Marian și Brînzea Nicolae, nașul acestuia, conf. univ. dr. la Universitatea Pitești, referent în comisia de doctorat a lui Mirea Dan Marian, sunt angajați, cu normă întreagă, la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție bugetară. În perioada anterioară și ulterioară datei de 25 iunie, când a susținut teza de doctorat la Constanța, Mirea Dan Marian a prezentat 120 de zile de concediu medical la IEH, iar Brînzea Nicolae a prezentat la IEH concedii medicale însumând 90 zile, drept care au încasat lunar salarii din banii statului român. Potrivit diagnosticului pus sub parafa aceluiași medic din Pitești, ambii sufereau de hepatită cronică, având în concediile medicale menționat codul 580. În fapt, deși este vorba despre o boală care necesită repaus, cei doi au avut activitate pe 25 iunie 2019 la Universitatea „Ovidius” din Constanța, în contextul susținerii tezei de doctorat a lui Mirea Dan Marian, „Înțelepciune și sfințenie – direcții în desăvârșirea omului după Noul Testament și gândirea filosofică”, sub conducerea științifică a Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Sus-numiții nu au solicitat concediu de la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, în cadrul căreia ambii sunt preoți, ceea ce înseamnă că au fost la serviciu și au luat salariul integral. În fapt, în perioada în care cei doi se aflau în concedii medicale de la IEH, plătite din banii publici, sus-numiții se deplasau între Pitești, București și Constanța, unde oficiau slujbe (Mirea Dan Marian și Brînzea Nicolae), predau (Brînzea Nicolae) și susțineau sau supervizau teza de doctorat (Mirea Dan Marian, respectiv, Brînzea Nicolae).
În drept, sus-numiții comiteau infracţiunea de înșelăciune în dauna banului public, fals, uz de fals și abuz în serviciu, întrucât nu erau în realitate bolnavi și încasau salariul de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, precum și celelalte salarii aferente celorlalte ocupații ale dumnealor.
Prezența în același timp în concediul medical de la IEH, plătit de stat, în activitățile din cadrul bisericilor în care activează ca preoți, plătită și din bani publici, precum și la susținerea unei teze de doctorat care va aduce măriri salariale plătite la IEH și la biserică tot din bani publici, arată cum sus-numiții păgubesc și cheltuiesc banii publici nemeritați folosindu-se de prestigiul Bisericii Ortodoxe Române.
În urma analizei comportamentului care se abate de la normele legale al sus-numiților, suntem îndreptățiți să concluzionăm că unul dintre scopurile susținerii tezei de doctorat de către Mirea Dan Marian vizează obținerea de venituri sporite de la bugetul Bisericii Ortodoxe Române prin ocupația de preot a lui Mirea Dan Marian, în cadrul Bisericii „Sfântul Stelian” din Pitești, județul Argeș.
Permiterea exercitării puterii bisericești și menținerea în Trupul Bisericii a sus-numiților „preoți” Brînzea Nicolae și Mirea Dan Marian, care prin trufie, lăcomie, minciună și încălcări ale legii devenite publice, vizibile chiar și la o simplă tastare a numelor lor pe Internet, întinează imaginea Bisericii Ortodoxe Române.
Slujitorii bisericești trebuie să reprezinte un exemplu moral, etic, creștin pentru societate, aspect pe care sus-numiții nu îl îndeplinesc, comportamentul lacom și trufaș al celor doi, devoalat public de enoriași, colegi de serviciu ai acestora și de anumite organe mass-media, fiind relevat și de văduvirea bugetului Bisericii prin titluri mincinoase sau prin obținerea pe cale manipulatorie de proprietăți care erau destinate Bisericii.
Pe această cale, vă aducem la cunoștință că împotriva sus-numiților există o plângere penală aflată în lucru la Direcția Națională Anticoruptie, la București, referitoare la numeroase fapte penale, incluzând și susținerea în mod ilegal a tezei de doctorat de către Mirea Dan Marian, în prezența lui Brînzea Nicolae, în calitate de referent, în Comisia doctorală, la Universitatea„Ovidius” din Constanța, în data de 25 iunie 2019.
Sus-numiții folosesc fondurile publice destinate Republicii Moldova și comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria și Balcani pentru excursiile lor în Italia, Spania sau Israel. Brînzea Nicolae cheltuie banii publici pentru protocol (ilegal în instituția publică Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni) și pentru a se deplasa zilnic între Bucuresti și Piteşti cu mașina Institutului, condusă de sus-numitul Mirea Dan Marian.
Toate aceste cheltuieli, destinate asigurării confortului personal, din banul public, sunt efectuate și în condițiile în care Brînzea Nicolae a moștenit de la doamna Eleonora Brătianu, conform declarației de avere, apartamente în Bucuresti, sute de hectare în Năvodari, zeci de hectare de pădure, parte din vila Florica, clădirea unei biserici (pe care se luptă să o „privatizeze” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române).
Sus-numitul Brînzea Nicolae, duhovnic al doamnei Eleonora Brătianu, a devenit moștenitor al acesteia promițând că va veghea ca bunurile lăsate moștenire să ajungă în folosința enoriașilor, a întregii parohii. Din câte cunoaștem, există o incompatibilitate între calitatea de duhovnic și dobândirea de proprietăți ca urmare a relației duhovnic-fiu duhovnicesc.
Sus-numitul Brînzea Nicolae a fost invalidat de colegii universitari din cadrul Universității Pitești, unde la alegerile pentru postul de decan, în urma unor intervenții nedemne pentru un prelat și un cadru universitar, a pierdut alegerile cu brio.
Totodată, Brînzea Nicolae a fost demis din postul de vicar al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului în urma faptului dovedit de a fi membru al masoneriei.
II. OBLIGAREA PRIN TOATE CĂILE LA RESTITUIREA de către sus-numitul BRÎNZEA NICOLAE A PROPRIETĂȚILOR ȘI SUMELOR DE BANI OBȚINUTE IMORAL PRIN CALITATEA DE DUHOVNIC SPIRITUAL AL DOAMNEI ELEONORA BRĂTIANU, SPECULÂND INTENȚIA DOAMNEI ELEONORA BRĂTIANU DE A LĂSA BISERICII VILA FLORICA , PĂDUREA ȘTEFĂNEȘTI, CÂT ȘI ALTE PROPRIETĂȚI ALE FAMILIEI BRĂTIANU
Solicităm aceasta din următoarele considerente:
În fapt, sus-numitul Brînzea Nicolae, duhovnic al doamnei Eleonora Brătianu, a devenit moștenitor al acesteia promițând că va veghea ca bunurile lăsate moștenire să ajungă în folosința enoriașilor și a întregii parohii.
Astfel, „preotul” Brînzea Nicolae, încălcând art. 810 din Vechiul Cod Civil, aplicabil la data succesiunii, și care interzice moștenirea de către duhovnic, medic curant, avocat, a moștenit de la doamna Eleonora Brătianu, conform declarației de avere, apartamente în Bucureşti, sute de hectare în Năvodari, zeci de hectare de pădure, parte din vila Florica (vilă de patrimoniu, pe care, după trecerea la cele veșnice a doamnei Eleonora Brătianu, s-a grăbit să o cedeze pe o sumă consistentă tot statului român, mai exact Ministerului Culturii, în cadrul căruia Brînzea Nicolae a avut funcție de conducere), clădirea unei biserici (pe care se luptă să o „privatizeze” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române).
În drept, Biserica Ortodoxă Română a fost vaduvită în mod samavolnic de sumele cuvenite de însuși membrul său, sus-numitul Brînzea Nicolae. Sumele încasate în urma moștenirilor obținute de sus-numitul Brînzea Nicolae ar fi trebuit să ajungă la Biserica Ortodoxă Română, conform ultimelor dorințe ale regretatei doamne Eleonora Brătianu.
Cu evlavie și cu încredere
în justa și dreapta Voastră judecată,
Asociatia Dominocost
București”
*** *** ***
Drept la replică
Către
Redacţia Săptămânalului ”Jurnalul de Argeş”
Punct de vedere la materialul Asociaţiei Dominocost
Citind și analizând acest material fac următoarele precizări:
a) Tot materialul este o denigrare odioasă, o înşiruire de minciuni, acuze nefondate și lipsite de orice argumentație, ceea ce mă determină să vă precizez că inclusiv doar citarea de către ziarul dumneavoastră a acestor aberații abjecte și absurdități mă va obliga să-mi apăr imaginea în justiție, mai ales că ați publicat alte două articole denigratoare la adresa mea și a angajaților I.E.H., demonstrând prin aceasta o strategie, din partea ziarului, de hărţuire și denigrare a instituţiei şi a persoanei mele.
b) În data de 24 iulie ați publicat un interviu al Iuliei Rodica Modiga, fostă detașată la I.E.H., urmărită penal în dosarul nr.7197/P/2019 pentru fapte prev. și ped. de art. 259, Cod penal, fără să cereți un punct de vedere instituției și celor vizați, făcându-vă astfel părtași la actele de denigrare, a mea și a angajaților I.E.H. Vizați. (…)
Pentru toate cele prezentate mai sus, reiterez faptul că simpla preluare de către ziarul dumneavoastră a acestui material denigrator, calomnios și plin de afirmații false, inclusiv prin citare, va duce la acționarea redacției și a autorului articolului în instanță, ca fiind o acțiune de hărțuire sistematică și defăimare a persoanei mele.
În semn de respect și prețuire faţă de tinerii jurnalişti care nevinovaţi îşi asumă diverse articole şi din dorinţa sinceră ca ziarul Jurnalul de Argeş să nu cadă pradă unor manipulări precizez următoarele:
a) Domnul Dan Marian Mirea nu este finul meu şi între noi nu există nicio legatură de cumetrie, iar ziarul și-a asumat, prin citare, o astfel de minciună și dezinformare.
b) Nu am fost niciodată duhovnicul Eleonorei Brătianu, nici măcar la ultima ei împărtășire.
Cu stimă,
Nicolae Brînzea
Nota redacţiei:
Din cauza lipsei de spațiu redacțional (având în vedere că urmează „Sf. Maria Mare” sau „Adormirea Maicii Domnului” și mulți argeșeni citesc cu plăcere urările celor de care sunt conduși), precum și din cauza lungimii textului și conținutului lipsit de importanță pentru cititori, am scurtat textul părintelui Brînzea cu aliniatele c), d) și e). De fapt, am scurtat şi cererea de caterisire a Asociaţiei Dominocost. Ca să fie limpede, dacă un conducător al unei instituții publice de interes național este reclamat, înseamnă ceva și e de mare interes public, iar dacă directorul instituției publice reclamă pe cineva înseamnă altceva și e de interes public minor spre deloc! Totuși, considerăm că este de mare interes public un drept la replică din partea părintelui Brînzea, fără amenințări, fără expresii de genul „denigrare odioasă, înșiruire de minciuni, acuze nefondate și lipsite de orice argumentație”, „aberații abjecte” etc.
Cât despre „denigrarea instituţiei”, adică „dai în mine, dai în fabrici şi uzine” nu se poate zice nimic, e de noaptea minţii. În schimb, dreptul la replică să conțină răspunsul la câteva întrebări concrete, cum ar fi: a) ce răspuns vor primi cei 27 de reprezentanți și asociații ale românilor din comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova, care i-au transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni? Aceștia se arată surprinși de faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae Brînzea, și-a mărit considerabil salariul, încălcând legea, b) cât a stat în concedii medicale în ultimii doi ani?, c) dacă a prezentat certificatul medical la toate instituțiile de unde ridică lunar salariul, d) dacă nu a fost duhovnicul Oanei Brătianu, atunci ce i-a fost?, e) ce vârstă avea Oana Brătianu când a semnat documentul prin care l-a făcut moștenitor universal? f) în ce împrejurări a cunoscut-o pe Oana Brătianu și dacă are legătură cu pierderea funcției de vicar al episcopiei Argeșului și Muscelului… etc.
Jurnalul de Argeş
*** *** ***
Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă confirmă: nereguli la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
# ”Au rezultat unele nereguli și deficiențe de natură administrativă în legătură cu derularea unor proiecte, cu asigurarea asistenței juridice la nivelul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, precum și cu privire la modalitatea de salarizare și încadrare a unor angajați”, spun reprezentanții Corpului de Control al Prim-Ministrului!
În ultimele luni, Jurnalul de Argeș a publicat mai multe articole legate de iregularitățile (nu spunem „ilegalități” pentru că, deocamdată, se beneficiază de prezumția de nevinovăție) de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, instituție publică de interes național aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Un rol de catalizator pentru interesul publicației Jurnal de Argeș față de acest subiect, în afara argumentului de mai sus, a fost că directorul instituției publice era preotul Nicolae Brînzea, o persoană publică din județul Argeș, fost director județean la Cultură, fost ministru adjunct la Culte, conferențiar și fost președinte al Senatului Universității de Stat din Pitești, fost vicar al Arhiepiscopiei până în 2013 (și foarte aproape de caterisire și atunci, ca și acum). Iar cireașa de pe tort, deși parcă mai bine sună „bomboana pe colivă”, este faptul că preotul Nicolae Brînzea, în urma legăturilor neștiute de nimeni, este unul dintre moștenitorii importanți ai familiei istorice Brătianu! Iar faptul că 27 de reprezentanți ai asociațiilor românilor din comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova i-au transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni nu poate decât să ne oblige în continuare să fim aproape de acest subiect.
Jurnalul de Argeș a publicat un articol inclusiv legat de faptul că salariul directorului adjunct Nicolae Brînzea a fost mărit, fără bază legală (după cum confirmă Corpul de Control al P.M. Viorica Dăncilă), în perioada în care era director interimar la Institutul „Hurmuzachi”, ajungând de la 7.418 lei la 17.124 lei. Ne aducem aminte că preotul Nicolae Brînzea a avut o problemă cam asemănătoare cu majorarea salariului la maxim-maximorum și când a ajuns președinte al Senatului UPIT.
În majoritatea cazurilor, Nicolae Brînzea a replicat, însă fără nicio justificare concretă, că problemele sesizate privind Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” reprezintă acuze nefondate și lipsite de temei, chiar folosește termenul ”abjecțiuni”.
Drept urmare, pentru a se mai clarifica lucrurile, publicăm în această ediție răspunsul primit de la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. În adresa noastră solicitasem să ni se comunice când a fost ultima oară în control Corpul de Control al Primului-Ministru la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, instituție publică de interes național, ce nereguli au fost constatate, care au fost măsurile dispuse și dacă s-au remediat neregulile constatate.
După cum ni se precizează în adresă, ”Corpul de Control al Primului-Ministru a finalizat o acțiune de control la Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» (instituție publică de interes național, aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni) în luna iunie 2019. Raportul de control a fost transmis către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, IEH și Curtea de Conturi a României spre valorificare. Din conținutul actului de control a rezultat că se confirmă unele nereguli și deficiențe de natură administrativă în legătură cu derularea unor proiecte, cu asigurarea asistenței juridice la nivelul IEH, precum și cu privire la modalitatea de salarizare și încadrare a unor angajați”.
Reprezentanții Corpului de Control al premierului Viorica Dăncilă mai spun în răspunsul trimis către Jurnalul de Argeș: „Potrivit competențelor funcționale stabilite prin art. 1 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, Corpul de Control al Primului-Ministru nu are atribuții cu privire la dispunerea de măsuri, eventualele recomandări/modalități de remediere în legătură cu aspectele constatate prin raportul de control revenind autorităților competente cărora le este înaintat actul de control, la finalizarea verificărilor, spre valorificare/informare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.
(Denis Grigorescu)
0 Comentarii