Este titlul unui studiu – România, ruptă-n două: unii trăiesc ca-n Occident, alții ca-n Africa – publicat recent, elaborat de Universitatea Babeș–Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, instituție la care a apelat Consiliul Județean Argeș pentru fundamentarea Programului Județean Argeș de Amenajare Teritorială.
După cum am arătat în ediția trecută, UBB nu mai figurează în Top 1000 universități din lume, urmarea numărului redus de publicații „ISI”, cuprinse în cele două reviste – platforme de mare prestigiu. În schimb, chiar studiul pe care consider necesar să-l prezint argeșenilor este rezultatul analizei făcute de un grup de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, organizată în cadrul UBB. De altfel, cred că acest grup din UBB va avea responsabilitatea realizării P.J.A.T. Argeș, coordonat de prorectorul Levente Szasz, economist de profesie. Voi spicui din studiu pentru a cunoaște metodologia de lucru a Proiectului Romanian Economic Monitor, constituit încă din 2020.
„Veniturile românilor au ajuns să se tripleze în numai 10 ani. În tot acest interval, ținând cont și de inflația care a măcinat nivelul de trai, puterea de cumpărare a celor cu salarii medii aproape s-a dublat, însă nu peste tot. Studiul arată o realitate despre care niciun politician nu este pregătit să vorbească. Practic, în cele 41 de județe ale României, doar Bucureștiul și alte cinci județe au salarii peste media națională, în vreme ce românii din celelalte județe, 36 la număr, au salarii sub această medie. Județele în care veniturile sunt peste medie sunt Cluj, Ilfov, Timiș, Sibiu și Argeș”.
O comparație între București sau Cluj și județe ca Teleorman și Vaslui arată faptul că niciunul dintre guvernele care s-au succedat de la Revoluție nu au fost capabile să aducă un echilibru, iar diferențele, inclusiv cele salariale, sunt imense. Între București și Teleorman, de exemplu, în privința salariului mediu net, diferența este aproape dublă, 80% la București. Din păcate, chiar dacă această diferență se micșorează, se micșorează foarte lent, acum 10 ani Bucureștiul era în avantaj cu 95%. Sunt explicate cauzele și ce ar fi de făcut, așa încât, „cealaltă Românie”, partea săracă, unde trăiesc cei mai mulți români, să poată să se dezvolte și să se apropie măcar de nivelul județelor și orașelor mai prospere. Cauzele sunt multiple, acolo unde s-au făcut cele mai multe investitții în mediul privat, în companiile IT, dezvoltare tehnologică și dezvoltare infrastructurală, zonele care beneficiază de autostrăzi, de o bună conexiune feroviară sau portuară, aeroporturi, s-au constituit în adevărați poli de creștere economică. În multe părți nu s-a schimbat nimic din anii ’80!
Autorii subliniază legătura strânsă dintre investitori și infrastructură, considerând însă forța de muncă bine calificată, ca argument major. Cheia succesului! Nu există neapărat o soluție universal valabilă și nici una magică. În fiecare zonă, deciziile vor trebui luate după particularitățile socio-economice locale. Guvernările ar trebui să ofere un context benefic zonelor mai puțin dezvoltate, desigur, fără a neglija celelalte zone. Direcțiile avute în vedere: investiții în infrastructură, în învățământ, în tehnologie, în comunicare, până la infrastructură informatică.
„Cât despre noi, Argeșul, în „doimea” prosperă, locul cinci obligă: așteptăm autostrada Pitești – Sibiu; poate ne folosim mai benefic de Transfăgărășan; dar și imensele pășuni, poate mai mult și mai bun „Rucăr” și „Brădet”; dealurile pline de livezi moderne; numai „Topoloveni”?, poate transformăm gluma cu „ochii maestrului” într-un „Wisichi” local; un Ștefănești cu mai mulți podgoreni gen Procopiu; universitățile pe urmele Harvard-ului etc, etc. Așteptăm de la UBB-Cluj, un P.J.A.T. pe măsură, practic, fără multe teoretizări. Să sperăm”.
Dr. ing.Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. „România, absentă din Topul «Shanghai 2024»”
Citește și Pastila de frumos. Pământul Argeşului
Da, din pacate disparitia clasei de mijloc (sau reducerea ei la procente nesemnificative) este o problema mai in toate tarile dezvoltate / relativ dezvoltate. Dupa cum ati spus, solutia, sau de fapt solutiile, trebuie adaptate in functie de situatia fiecarei zone, combinat cu masuri sa le zicem mai universale – de ex. cand se creeaza o noua agentie de stat ar putea fi creata in provincie, intr-un judet unde somajul este foarte mare, nu neaparat totul in Bucuresti. Sau reduceri atractive de taxe pentru companii care deschid sedii / unitati in anumite regiuni, etc. etc. Practic, o incercare de distribuire a oportunitatilor cat de cat echitabila, in loc de favorizare a acelorasi 5-6 judete si evitarea cronica a altora.