Consecvent în a considera demersul Consiliului Județean Argeș de a apela la serviciile Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca de un interes major în dezvoltarea județului nostru, mă simt dator de a urmări îndeaproape performanțele partenerului pe care ni l-am ales. În acest sens, cred că este de utilitate articolul din „Adevărul”, din 21 august 2024, al ziaristului Ioana Ion, cu titlul de mai sus, din care voi face câteva spicuiri.
„România nu apare nici în ediția 2024 a renumitului top academic Raking of World Universities – Shanghai Ranking, cu primele 1000 universități din lume. Ultima universitate românească prezentă a fost Babeș Bolyai (UBB), din Cluj-Napoca, ieșită din clasament în 2023. Primele 10 locuri sunt ocupate de instituții de prestigiu din S.U.A. și Marea Britanie: Harvard, Stanford, Massachusetts Institute of Tehnology, Cambridge, California – Berkeley, Oxford, Princeton University, California – Institute of Tehnology, Columbia, Chicago. În top 1000 mai figurează universități din estul Europei, precum Serbia, Croația, Ungaria Polonia, Estonia.”
Rectorul Daniel David arată că UBB din Cluj-Napoca, având un profil mai diversificat, cu o pondere semnificativă în domeniul socio-uman și de artă, nu a reușit să-și mențină prezența în top din cauza lipsei de suport financiar adecvat și a creșterii mai rapide a altor universități internaționale. „Legile din țară nu au împiedicat dar nici nu au încurajat explicit consolidarea unor astfel de universități în România.”
Daniel David a explicat că Topul Shanghai se bazează în principal pe publicații indexate în platforma științifică „Web of Science”, inclusiv în revistele „Nature și Science” au șanse să intre în clasament acele universități care sunt dominate de științe, și mai ales care au o componentă biomedicală importantă (în domeniul biomedical se publică cele mai multe articole indexate în „Web of Science”). Criteriul de bază fiind numărul de articole publicate în aceste prestigioase reviste. Rectorul Daniel David (de profesie psiholog) vede prea puține schimbări în bine aduse de noile legi din Educație și consideră că s-ar performa mai bine în domeniu dacă s-ar reduce fragmentarea în marile centre universitare și printr-o finanțare adecvată; cam egoist, dl. rector, afirmă că: „…nu toate universitățile trebuie să fie de talie mondială, ne trebuie universități comprehensive bine finanțate, lucru care se poate obține în marile centre universitare istorice (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara), unde acum fragmentarea este majoră”.
Recunoaște că este dificil să se realizeze concentrări academice în prezent din cauza unor „mentalități «protecționiste» a unor lideri universitari”, dar și că „Țara are nevoie de universități locale/ regionale/ naționale de excelență, cu focalizare didactică, pe educație, în formarea de resursă umană și pe cercetare aplicativă, pentru asigurarea necesarului de dezvoltare al zonei”.
Pe de altă parte, chiar dacă nu mai face parte din top 1000 în lume, UBB este în măsură să ne asigure un studiu fundamentat, între altele având organizată o Facultate de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, ai cărei profesori și cercetători au pus, încă din 2020, bazele unui proiect Romanian Economic Monitor care arată deja imensele diferențe între zonele prospere și cele mai puțin dezvoltate ale țării, rămase scufundate în sărăcie. Despre concluziile studiului respectiv, intitulat „România ruptă-n două: unii trăiesc ca-n Occident, alții, ca-n Africa” ne vom referi în următoarea ediție.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Minunea din satul Pătroaia – Dâmboviţa
Citește și Pastila de frumos. Adevăratul soclu
0 Comentarii