De când România a intrat în UE, acum mai bine de șapte ani, fondurile europene au devenit o ispită de proporții, o șansă de investiții pe banii altora și în același timp o cutie a Pandorei. De ce cutie a Pandorei, vă veți întreba. Răspunsul e simplu ca o axiomă: fondurile europene s-au lovit inevitabil de metehnele românești, în frunte cu corupția și birocrația excesivă. O birocrație ce face ca unele lucrări, chiar și de mare importanță, să își prelungească termenul de finalizare spre Calendele grecești. S-au văzut limpede în acest an două exemple, două moduri antagonice de cheltuire a banilor de la Bruxelles. Primul exemplu e pozitiv și vine dintr-o… gară mică. Mai precis din Connolly Station, gara din Dublin. Până acum câțiva ani, o parte din gara capitalei Irlandei arăta ca după Al Doilea Război Mondial. Autoritățile au avut reacție și au atras fonduri europene de milioane de euro pentru modernizarea gării. Iar în mai puțin de doi ani Connolly Station a fost schimbată la față din temelii. Și toată lumea a avut de câștigat, de la furnizorii de diverse componente industriale (de la piese turnate până la traverse) până la turism și, chiar în primul rând, la călători. Rapid, eficient și fără șicane din partea autorităților ori alambicări legislative.
La doar o săptămână de la experiența irlandeză, am ajuns și la Gara Sud din Pitești, o gară la fel de mică, în fapt doar un mare șantier. Și pentru refacerea din temelii (și la propriu și la figurat) a acestei gări au venit bani buni de la UE, mai precis vreo 11 milioane de euro. Gara trebuia să fie gata încă din februarie a.c., stadiul lucrărilor acum fiind de sub 70%, iar finalizarea lor este așteptată undeva în apropierea Paștelui Cailor. De ce? Din trei cauze: încetineala cu care autoritățile noastre transferă banii europeni contructorului, procedurile încâlcite și… condițiile meteo. Asta ca să nu mai vorbim despre întârzierea cu care a fost demolată vechea gară în 2013, cu peste un an după termenul-limită. Una peste alta, un amalgam birocratic ce face ca termenul de finalizare al viitoarei gări să fie prelungit cu nimeni nu știe cât timp. Și asta pe banii europenilor. Însă vom avea o gară frumoasă, ce-i drept, nu se știe când. Din păcate, mai mult va dura până vom avea și trenuri pline…
Fondurile UE sunt al naibii de utile, nu contestă nimeni asta. Dar ce să te faci însă cu birocrația noastră cea de toate zilele, care e de o mie de ori mai deranjantă decât ploile care cad cu constanță peste Dublin…
Denis Grigorescu
0 Comentarii