# „Unde te duci?”, ultimele cuvinte pe care le-a auzit buldoexcavatoristul înainte să decoperteze mașina condusă de victimă
Pe 7 octombrie 2015, la 12:48, polițiștii erau sesizați cu privire la un accident rutier urât petrecut între Piteşti şi Curtea de Argeş, în zona km 11 + 500 DN7C, în afara localității Merişani. Cuva unui buldoexcavator manevrat de un șofer angajat al SC General Trust Argeș (firmă care aparține omului de afaceri Cătălin Spătaru) a smuls în trafic plafonul unui Peugeot 607, pe care îl conducea Mădălin Tudose, un tânăr de 26 de ani, care urma să își serbeze ziua de naștere peste câteva zile. Șoferul buldoexcavatorului realiza lucrări autorizate de montaj glisiere metalice când, „fără o temeinică asigurare, a pătruns pe partea carosabilă, având vizibilitatea parțial obturată de cupa ridicată a utilajului”, moment în care s-a produs impactul violent, despre care toată presa a scris în acele zile. Jurnalul de Argeș a prezentat încă din 2020, pe larg, povestea acestui tânăr mutilat pe viață, dar abia în primăvara acestui an s-a dat o primă soluție în acest caz. Asta după cinci ani de la producerea accidentului. Iar acum a fost redactată și motivarea sentinței, una cu daune de 200.000 euro, pe care v-o prezentăm în exclusivitate.
Cum s-a petrecut tragedia, din perspectiva celor doi șoferi
Aşa arăta Peugeotul după ce a fost decopertat în trafic de buldoexcavatorul firmei General Trust Argeș
Din motivarea sentinței aflăm că Mădălin Tudose a declarat că a văzut la 100 de metri de el un buldozer aflat pe partea dreaptă a sensului de mers, în afara părții carosabile, orientat cu fața către Pitești și care a inițiat manevra de tranzitare a drumului de la dreapta spre stânga, având cupa ridicată la înălțime medie. Neștiind ce intenționează să facă mecanicul utilajului, a vrut să îl ocolească pe partea stângă. Pe parcursul manevrei de ocolire, timp în care buldoexcavatorul era în poziție oarecum perpendiculară pe drum, a observat cupa utilajului coborând și apoi nu își mai amintește nimic legat de accident. „Din declarația inculpatului Ghiță George reiese că, după ce s-a asigurat suplimentar din ambele sensuri, a ridicat cupa și a inițiat manevra de tranzitare a părții carosabile, spre partea cealaltă a drumului, unde urma să îngroape în sol, cu piconul, niște profile metalice. Imediat după ce s-a pus în mișcare, a auzit pe unul dintre piloți strigând: «Unde te duci?», după care s-a trezit cu un vehicul sub cupă, care și-a continuat deplasarea pe o distanță de 20-30 de metri”, se mai arată în document.
A fost întocmit și un raport de expertiză tehnică judiciară, specialitatea auto, de către un expert tehnic judiciar din cadrul Biroului Local de Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Argeș, însă avocatul inculpatului a solicitat lămuriri suplimentare expertului tehnic. Viteza mașinii conduse de Mădălin Tudose era de 85-86 km/h în momentele premergătoare accidentului, de circa 53 km/ h în momentul impactului; cea a buldoexcavatorului Caterpillar era de circa 5 km/h, iar locul producerii accidentului a fost zona axului drumului. La dosar a fost depus și un punct de vedere separat la raportul de expertiză tehnică de către expert parte al General Trust. Cu toate acestea, „analizând întregul material probator administrat în cauză rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că accidentul de circulație din 07.10.2015 s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului Ghiță George, prin modalitatea în care acesta a înțeles să pună în mișcare utilajul și prin faptul că nu s-a asigurat, astfel cum în mod judicios a fost detaliat și în raportul de expertiză tehnică auto întocmit în cauză, expertul răspunzând clar la fiecare întrebare și obiectiv, atât prin raportul efectuat inițial, cât și prin cele două suplimente”, așa cum aflăm din motivare.
Citește și Amânări peste amânări în dosarul tânărului rămas infirm în accidentul de maşină din 2015
Inconsecvență în declarațiile tuturor angajaților care efectuau activități în ziua accidentului
În ziua accidentului, doi angajați ai General Trust erau piloți de trafic, adică dirijau traficul în zonă. S-a constatat existența doar a două balize de avertizare-ocolire obstacol prin stânga și a unui indicator de limitare viteză 40 km/h, ambele pe sensul opus celui din care venea persoana vătămată, însă inculpații au menționat o altă configurare a indicatoarelor de semnalizare montate în zona producerii accidentului. Totuși, inexistența indicatoarelor de presemnalizare și semnalizare a lucrărilor ce se efectuau este confirmată de declarația persoanei vătămate, de declarațiile celorlalți șoferi martori, dar și de procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului producerii accidentului și planșa foto întocmită.
„Reiese că declarațiile inculpaților Olteanu Gheorghe și Pîrvu Ion cu privire la modalitate în care sectorul de drum era semnalizat sunt contrare materialului probator administrat în cauză, fapt ce denotă nesinceritatea celor doi inculpați, aceștia încercând pe parcursul procesului penal, prin declarațiile pe care le-au dat în calitate de martori, să formeze o convingere greșită organelor judiciare în ceea ce privește vinovăția conducătorilor auto implicați în accidentul rutier”, se arată în motivarea sentinței. Există contradicții și între declarațiile șoferului buldoexcavatorului și ale celor doi muncitori cu privire la modalitatea în care aceștia comunicau între ei. „Inculpatul Ghiță George precizează că cei doi piloți de trafic comunicau între ei prin stații de emisie recepție, având în vedere distanța considerabilă dintre ei, 100-120 metri, în timp ce inculpații Pîrvu Ion și Olteanu Gheorghe au precizat că aceștia comunicau între ei verbal și prin semne”, mai citim în motivare.
Mai mult, șoferul buldoexcavatorului a declarat că, după producerea accidentului rutier, utilajul ar fi rămas nemișcat pe partea carosabilă până la sosirea organelor de poliție. „Aspect infirmat de către procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului producerii accidentului și planșa foto întocmită din care reiese că utilajul în cauză a fost identificat de către organele de poliție în afara părții carosabile, pe acostamentul lat de 2,5 metri al sensului de mers Curtea de Argeș-Pitești, în condițiile în care, conform raportului de expertiză tehnică auto întocmit în cauză, impactul s-a produs în zona axului drumului, dovadă în acest sens fiind și poziția cioburilor de sticlă fixate cu ocazia cercetării la fața locului, pe carosabil, în zona axului drumului”. Contradictorii sunt și declarațiile persoanei care coordona muncitorii, declarații care nu pot certifica dacă piloții de trafic au procedat la oprirea traficului înainte de accident.
„Toate aceste declarații oscilante și contradictorii ale acestui martor care coordona echipa de muncitori din acea zi sunt de natură a pune sub semnul îndoielii sinceritatea acestuia, în condițiile în care a revenit asupra declarației de la un moment la altul, neputând preciza cu certitudine nici măcar unde se afla în momentul producerii accidentului (în tufișuri pentru a-și efectua nevoile fiziologice sau în microbuz pentru a completa fișele de protecția muncii)”, aflăm din hotărâre.
Citește și Despăgubiri de 200.000 euro pentru tânărul rămas infirm din cauza unui accident în trafic
„Deși au trecut cinci ani de la producerea accidentului, inculpatul nu și-a asumat comiterea faptei, nefiind conștient de gravitatea acesteia”
Interesant este că, în cursul urmăriri penale, inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunilor, iar în cazul buldoexcavatoristului, s-a mai pus şi problema atitudinii sale după săvârșirea faptei. „Instanța va avea în vedere că, deși au trecut cinci ani de la producerea accidentului rutier, inculpatul nu și-a asumat comiterea faptei, nefiind conștient de gravitatea acesteia, încercând prin toate mijloacele – declarații care nu corespund adevărului și care nu se coroborează cu ansamblul materialului probator, precum și prin propunerea de martori care să-i susțină versiunea faptică (ceilalți doi inculpați)- să inducă organelor judiciare o altă versiune faptică a derulării evenimentelor decât cea reală și care reiese cu evidență din ansamblul materialului probator”, se arată în motivarea sentinței.
„Acordarea sumei de 200.000 de euro este proporțională cu gradul de suferință, fără a constitui o îmbogățire fără justă cauză”
Persoana vătămată, Mădălin Tudose, se întreținea singur înainte de accident și era șofer pe autocamioane. În urma accidentului a fost rănit grav la cap, a ieșit din starea comatoasă abia după un an de îngrijiri medicale și a făcut numeroase ședințe de recuperări și intervenții chirurgicale pe la mai multe spitale din țară. Leziunile traumatice i-au pus în primejdie viața și i-au cauzat infirmitate fizică posttraumatică. În prezent, are nevoie de o altă persoană pentru a se îngriji și deplasa. Victima a cerut 800.000 de euro daune morale, 100.000 lei prejudiciu material și 3.000 de lei lunar. După cinci ani de tergiversări, dosarul a primit o primă soluție pe 2 aprilie a.c. Potrivit instanței de fond, Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat la plata către victimă a unor daune materiale în valoare de 15.000 lei, 200.000 de euro daune morale și 3.000 de lei lunar. BAAR răspunde în cazul în care autovehiculul condus de persoana responsabilă de producerea accidentului trebuia înmatriculat sau înregistrat și nu posedă contract de asigurare. În acest caz, buldoexcavatorul nu avea o poliță de asigurare valabilă încheiată la data producerii accidentului.
„Prin raportare la intensitatea suferințelor cauzate și a vătămărilor produse, prin raportare la vârsta persoanei vătămate la momentul producerii accidentului rutier, prin raportare la faptul că a fost necesară o lungă perioadă de timp pentru recuperarea persoanei vătămate, recuperare care nu este însă totală, aceasta având și în prezent infirmitate posttraumatică și incapacitate de muncă, instanța reține că acordarea sumei de 200.000 de euro este proporțională cu gradul de suferință trăit de acesta, fără a constitui, în același timp, o îmbogățire fără justă cauză, asigurând o compensație suficientă, dar nu exagerată a prejudiciului moral suferit. Acordarea sumei solicitate de partea civilă ar conduce la o îmbogățire fără justă cauză a acesteia, în condițiile în care nicio sumă de bani nu ar fi posibilă să compenseze efectiv suferința simțită, ci doar să îi permită persoanei prejudiciate anumite avantaje, care să atenueze suferințele morale”, așa justifica instanța daunele morale pe care ar urma să le primească Mădălin Tudose, în timp ce familia victimei și avocatul speră să găsească echilibrul măsurilor reparatorii și al unei pedepse mai severe în apel.
Șoferul buldoexcavatorului a primit 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, însă s-a dispus suspendarea sub supraveghere timp de 2 ani. Ceilalți doi inculpați au primit pedeapsa de 250 de zile-amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 24 lei (în total 6.000 de lei). Partea responsabilă civilmente, S.C. GENERAL TRUST ARGEŞ, ar trebui să plătească, în solidar cu șoferul buldoexcavatorului, cheltuielile ocazionate de serviciile de asistență medicală acordate persoanei vătămate. Decizia a fost însă atacată pe 5 aprilie, iar pe 20 septembrie a.c. se va judeca dosarul la Curtea de Apel Pitești.
0 Comentarii