- Dan Andronic. 29 mai 2026
Din cuprinsul articolului
Imediat după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând panică, răniți și evacuarea zeci de cetățeni, mașinăria de dezinformare și agenții de influență ai Rusiei au intrat în alertă maximă.
O să găsiți o mulțime de postări și puncte de vedere care să conteste paternitatea Kremlinului în atacul asupra orașului. Eu am găsit câteva, de aceea vreau să demontez rapid narativele manipulării lansate pe piață.
Propaganda rusească în acțiune
Strategia este una clasică, extrasă direct din manualul de război hibrid de la Kremlin:
- relativizarea certitudinilor,
- inocularea neîncrederii în instituții,
- specularea unor detalii tehnice scoase din context
și, în final,
- inversarea rolurilor dintre agresor și victimă.
O analiză atentă a mesajelor care circulă în spațiul online în spatele paravanului de „analiză independentă” scoate la iveală tehnicile de manipulare.
Modalitatea prin care se încearcă acreditarea ideii că drona nu ar fi fost rusească, ci mai degrabă o „înscenare” ucraineană sau o operațiune sub steag fals.
Tehnica „falsului silogism tehnologic”: Specularea dimensiunilor dronei
Pentru a sili publicul să respingă din start varianta oficială (atacul rusesc), propaganda agață o întreagă teorie de o declarație preliminară a primarului localității, care ar fi numit aparatul „o dronă de mici dimensiuni”.
Cum se manipulează e destul de evident. Se construiește un scenariu rigid: Rusia folosește doar drone masive de tip Shahed/Geran-2 (de mărimea unei mașini), care ar trebui să radă blocuri întregi din temelie.
Dacă geamurile apartamentelor vecine au rămas intacte și pagubele nu sunt apocaliptice, concluzia manipulatoare este că „e imposibil să fie o dronă rusească, pentru că una mică nu ar avea combustibil să ajungă din Rusia”.
Adevărul omis
Propaganda „uită” în mod convenabil că dronele rusești Shahed nu decolează adânc, din interiorul Rusiei, pentru a lovi sudul Ucrainei, ci din Crimeea ocupată sau din zonele de frontieră din apropierea Deltei Dunării.
Mai mult, o dronă interceptată de apărarea antiaeriană, așa cum indică ridicarea aparatelor F-16 și a elicopterelor, își poate pierde încărcătura principală, poate exploda parțial în aer sau se poate prăbuși doar din cauza combustibilului rămas și a propulsiei cinetice.
Ceea ce explică pagubele localizate la nivelul tavanului și al holului, fără prăbușirea clădirii.
Inocularea conspiraționismului: „Ce ascunde Brigada Antiteroristă?”
O altă tactică clasică de dezinformare este transformarea măsurilor standard de siguranță în „dovezi” ale unei mușamalizări.
Și aici manipularea este cam grosolană. Se pune o întrebare retorică cu tentă subversivă: De ce zona este securizată de Brigada Antiteroristă a SRI și nu de pompierii de la ISU?
Sugestia perfidă este că autoritățile interzic accesul în bloc „tocmai pentru a se acoperi evidențele” și a ascunde faptul că drona nu ar fi rusească.
Adevărul omis
În absolut orice stat membru NATO, prăbușirea unui dispozitiv militar străin, nedeclarat și potențial exploziv pe teritoriul național este, prin definiție, un incident de securitate națională și un potențial act terorist/agresiune hibridă.
Prezența geniștilor și a structurilor antiteroriste este obligatorie pentru strângerea probelor de la fața locului. Este nevoie de colectarea tuturor fragmentelor de motor, a numerelor de serie, a tipului de explozibil, pentru expertiza criminalistică militară, nu pentru a „ascunde” dovezi de ochii locatarilor.
Teoria conspirației financiare și mutarea vinei pe Ucraina
Punctul culminant al narațiunii de manipulare mută reflectorul de pe agresiunea Federației Ruse asupra intereselor economice ale Ucrainei și ale aliaților occidentali.
Cum se manipulează în zona aceasta? Se folosește tehnica Qui prodest?/Cui folosește?.
Mesajul susține că incidentul este „cusut cu ață albă” pentru a speria populația și a forța România să acceseze credite militare sau programe de înarmare, cum este programul SAFE.
De aici și până la concluzia halucinantă că „rămâne ipoteza unei drone trimise voit de Ucraina spre România” nu mai este decât un pas.
Se face astfel o legătură forțată cu alte incidente din statele baltice, unde propaganda rusă a susținut, de asemenea, că dronele erau ucrainene.
Scopul final al dezinformării tip propaganda rusească
Orice pseudo-analiză, va folosi expresii populare, tip „e prea ca la țară”, „întreb, nu dau cu parul” pentru a mima bunele intenții și scepticismul cetățenesc, are un singur scop: să destabilizeze.
Prin transformarea unui atac rusesc evident într-o dezbatere sterilă despre „mărimea dronei” și „interesele Ucrainei”, propaganda reușește să dilueze responsabilitatea Moscovei.
În timp ce structura blocului din Galați este expertizată, iar răniții primesc îngrijiri, pe frontul informațional se duce o bătălie la fel de periculoasă.
Refuzul de a accepta realitatea radarului și a probelor clare în favoarea unor scenarii speculative nu face decât să servească intereselor celor care au lansat aparatul de zbor în primul rând.
Citește și:
- Poate veniţi în Argeş şi cu un tren Regio, d-le Bolojan!
- Pastila de frumos. Scrisoare deschisă Doamnei Ministru al Mediului
- Lecția de drept. CUM ACȚIONEZI DACĂ EȘTI VICTIMA UNEI FRAUDE BANCARE
- Oamenii Daciei: Nicolae Matea – director general Dacia (31 decembrie 1981 – 12 august 1989): „A venit procuratura să ancheteze, au luat declaraţii la toate compartimentele şi direcţiunile” (II)
0 Comentarii