# ”Dosarul Strehaia” va avea efect de bombă atomică în Argeş. Arestarea lui Cătălin Spătaru în ”Dosarul Strehaia” are toate șansele să se transforme într-un puternic seism, care va zgudui din temelii mediul economic, administrativ și politic din Argeș. Supranumit de presa centrală și „Regele asfaltului din Argeș”, Spătaru este unul dintre cei mai puternici constructori din județ, deși afacerile sale sunt mult mai vaste, acoperind o sferă largă de alte activități, printre care afaceri hoteliere, cu combustibili, fonduri de vânătoare, ba chiar și business-uri din domeniul agricol. Faptul că, în ciuda recursurilor făcute la măsura arestării preventive, magnatul de la firmele General Trust și Celly a rămas totuși după gratii, demonstrează că dosarul în care este implicat (și în care se vorbește de o o evaziune de 20 milioane euro) conține probe solide împotriva sa. Dar nu asta ar putea fi însă principala sa problemă, ci faptul că, din datele pe care le avem, Dosarul Strehaia nu este decât o primă parte dintr-o anchetă mult mai vastă, în rotisorul căreia vor intra numeroși funcționari mai mari sau mai mici din instituții, alți afaceriști importanți, dar și politicieni foarte cunoscuți în Argeș. Deja, la nivel de județ, anchetele s-au pornit ca un uriaș domino ce acoperă practic întreaga sferă de afaceri realizate în ultimii ani de Cătălin Spătaru, căutându-se bineînțeles alte bube în derularea acestora, dar și reconstituirea rețelei complete prin care și-a desfășurat activitatea, acolo unde vor fi dovedite probleme. La o perioadă scurtă după declanșarea scandalului de la Strehaia, o echipă numeroasă din cadrul structurii centrale a Curții de Conturi s-a proptit în Argeș, la ea adăugându-se însă și funcționari din cadrul Camerei locale de Conturi. Ținta este verificarea tuturor afacerilor cu bani publici desfășurate de firma lui Spătaru în județ, fiind vorba în special de lucrări edilitare realizate la diverse primării, dar și analizarea legalității circuitului fondurilor în cadrul acestora, cu trimitere spre eventuale evaziuni fiscale, spălări de bani, neplata corespunzătoare a contribuțiilor la buget, precum și nereguli la plata sau rambursarea TVA. Dar nu numai Curtea de Conturi și-a întins plasa verificărilor în tot județul, ci și DIICOT-ul stă cu ochii sârmă ca să pună cap la cap elementele anchetei, plus DGA și alte structuri specializate în astfel de operațiuni. La o așa desfășurare impresionantă de forțe, cazul Cătălin Spătaru are toate șansele să se rostogolească la vale precum un bulgăre de zăpadă, căpătând dimensiuni uriașe și atrăgând după sine multă altă lume importantă din Argeș.
Deși este un fapt binecunoscut pentru mulți dintre dvs, vom menționa totuși în sinteză cele petrecute la Strehaia, în județul Mehedinți, în dosarul care l-a atras în vâltoarea cercetărilor și pe Cătălin Spătaru. Pe 26 februarie, anchetatorii au făcut 30 de percheziţii domiciliare – 13 în localitatea Strehaia, nouă în judeţul Hunedoara, patru în municipiul Cluj, trei în municipiul Timişoara şi una în judetul Argeş – la membrii unui grup infracţional suspectaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani. În cadrul anchetei efectuate de DIICOT s-au identificat 50 de societăţi comerciale care aveau cifre semnificative de afaceri şi care, în înţelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare de mărfuri sau prestări servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. Prejudiciul a fost estimat la circa 20 milioane de euro, iar un număr de 21 de persoane, între care Cătălin Spătaru şi finanţatorul FC Hunedoara, Silvian Toma, au fost arestate în acest caz. Totodată, în cazul lui Cătălin Spătaru a fost pus sechestru pe mai multe hoteluri, benzinării, balastiere, precum şi pe aproximativ 50 de mijloace de transport, dar şi pe alte active ale firmelor pe care acesta le deţine. Cam asta ar fi, pe scurt, povestea de la care a început toată nebunia. Cum spuneam însă, lucrurile nu se opresc deloc aici, ba dimpotrivă, par a fi doar începutul unui dosar cu mult mai mare, cu necazuri sporite nu numai pentru magnatul Spătaru, ci și pentru mulți alții.
Cătălin Spătaru începuse să bănuie că i se pregătește ceva
Cătălin Spătaru a făcut obiectul unei monitorizări aproape pas cu pas, vreme de doi ani. Cel puțin zona complexului său hotelier Celly, de la ieșirea pe autostradă, unde patronul își avea principala reședință din care își coordona afacerile, a fost supravegheată non-stop prin mijloace tehnice de ultimă generație, astfel încât cei care au realizat monitorizarea i-au știut toate mișcările, discuțiile, întâlnirile și, evident, combinațiile. Câtă puzderie de lume s-o fi perindat pe la hotelul Celly în acest interval, nu este deloc greu de intuit, dat fiind faptul că Spătaru este unul dintre cei mai puternici afaceriști din Argeș, cu întâlniri grele ca importanță și dese, de dimineață până târziu în noapte. În condițiile unei supravegheri atât de strașnice, doar Dumnezeu și „aparatura” mai pot ști câți oameni influenți or fi picat la zarul urmăririi și ce discuții cu schepsis au rămas întipărite pe „retina” electronică. Cică în special în spatele hotelului, la orele serii, era furnicar de oameni. Tot acolo se împărțeau și beneficiile între cei implicați nu numai în rețeaua de la Strehaia, dar și în alte combinații de afaceri derulate de Spătaru. Fapt care i-a incitat pe pândași atât de mult, încât au instalat tehnică de monitorizare audio-video, dotată cu camere în infraroșu, capabilă să înregistreze totul, pe timp de noapte, de la sute de metri distanță! Ți se zbârlește și părul, gândindu-te la tot ce s-ar fi putut „turna” la performanta „casă de filme” instalată la Celly, cu Cătălin Spătaru actor principal, plus mulțime de alte personaje grele, ca într-o super-producție de Hollywood. Se pare totuși că patronul de la Celly și General Trust, Cătălin Spătaru, avea cunoștință în ultima vreme că i se pregătește ceva. Surse prezente în anturajul său până la reținere spun că patronul devenise tot mai agitat, era atent la toate mișcările din fața și spatele hotelului, ba chiar s-a exprimat apropiaților că este foarte posibil să-i fi făcut băieții „cheie” și să-l aștepte vremuri grele. Ceea ce s-a și întâmplat, la scurt timp.
Se vorbește de un prejudiciu care sare de 100 milioane de euro
În absența altor informații oficiale, în afara celor prezentate deja în ”Dosarul Strehaia”, veștile despre felul cum evoluează ancheta circulă pe surse, fie de la cei intrați și ei în vâltoarea cercetărilor, în locurile în care se fac controale, fie de la persoane apropiate cercului de afaceri al lui Spătaru. Puse cap la cap, veștile conduc fără dubiu la ipoteza că faptele din ”Dosarul Strehaia” nu sunt decât o mică parte din întreaga poveste, un vârf de aisberg a cărui dimensiune completă va fi uriașă. Deja se spune că acel prejudiciu de 20 de milioane de euro, evidențiat la prima strigare, ar putea sări în final la uluitoarea cifră de 100 milioane de euro (ba unii avansează chiar cifra de 150 milioane euro), întrucât rețeaua în care era implicat și constructorul piteștean ar fi avut nu numai 50 de firme adiacente, ci societăți de ordinul sutelor, din care o bună parte erau firme fantomă, controlate în special de cetățeni de etnie rromă. Chiar despre Cătălin Spătaru se vorbește că ar fi fost implicat, ca asociat sau administrator, în peste 30 de firme, în afara celor binecunoscute, firme folosite în interiorul rețelei, în diverse etape. Un fel de suveică uriașă, concepută să ruleze fonduri albe într-o parte a circuitului, dar care să se piardă, prin complicate manevre financiare, într-o zonă subterană, astfel încât statul să rămână păgubit cu sume enorme. Lanțul anchetelor desfășurate la această oră în ritm susținut la nivelul județului, de la Curtea de Conturi, DIICOT și alte organisme implicate, își propune să afle în primul rând toate celelalte cazuri de business-uri negre, dar să reconstituie și complexul mecanism de operare, de dimensiuni gigantice. Apropo de mecanism, din câte se spune acesta funcționa cam de următoarea manieră. La lucrările publice efectuate de Spătaru, singur sau în asociere cu alte firme, se încasa TVA de la beneficiarul final. Dar pe lanțul colaborărilor pentru efectuarea investițiilor, în care interveneau numeroși alți operatori economici care făceau diverse aprovizionări cu materiale și participări la lucrările respective, erau plasate la final firme de tip fantomă, de pe urma cărora se încasa din nou TVA, prin metode oneroase. Astfel, se primea TVA de două ori, iar dacă ne gândim că vorbim de investiții complexe de construcții, finanțate consistent de la buget cu sute de mii sau chiar milioane de euro, vă imaginați amploarea găurilor rezultate la buget prin acest gen de operațiuni.
Zonele fierbinți în care cazul Spătaru produce mari emoții
Acum devine lesne de înțeles de ce comandouri întregi de funcționari ai Curții de Conturi, plus alte organe, au luat la puricat toate afacerile publice făcute prin firmele lui Cătălin Spătaru în ultimii ani pe raza județului. Și sunt câteva zone fierbinți, în care musafirii vor căuta cu multă insistență date de interes. În primul rând, Consiliul Județean și primăriile din județ pentru care magnatul a efectuat lucrări edilitare. Aici este practic capătul de la care au început verificările, știut fiind faptul că traseul financiar al investițiilor publice trece prin bugetul CJ, distribuit apoi spre primăriile beneficiare ale diverselor investiții, iar apoi la executant, în cazul acesta Cătălin Spătaru. Care, la rândul său, plătește terții, în acel lanț a cărui reconstituire se dorește realizată pentru fiecare caz în parte. Cu alte cuvinte, se ia dâra banilor de la cap la coadă, pentru a se vedea unde și cât s-a prejudiciat, evident, în cazul în care acest lucru va fi constatat. Așadar, de la Consiliul Județean și primării au început primele verificări, cu tot tacâmul, licitații, executare, finanțare etc.
A doua verigă spre care se va orienta lupa sunt partenerii de afaceri ai lui Spătaru care, fie au participat în asociere pentru executarea lucrărilor, fie au contribuit indirect la acestea, prin aprovizionări cu materiale, utilaje și alte acareturi. Avem informații că deja s-a bătut în poarta multor firme, în special de construcții, materiale și utilaje de construcții, cu care Cătălin Spătaru a colaborat în ultimii ani, pe diverse afaceri. Deci se pornește mai jos pe fir, pentru reconstrucția întregului tablou, în care vor apărea și alte nume grele ale mediului economic argeșean.
Verificările sunt așteptate cu mari emoții și la Fisc și Garda Financiară. Asta pentru că sunt binecunoscute relațiile strânse pe care Spătaru le avea cu oameni dintre cei mai importanți plasați la acest nivel. Subiect care devine foarte sensibil în condițiile în care în afacerile magnatului se vorbește de evaziune fiscală, spălare de bani, plăți și rambursări necuvenite de TVA. O rețea de asemenea dimensiuni, nedescoperită ca evoluții și la nivel local, ridică mari semne de întrebare în ce privește eficiența și vigilența funcționarilor Fiscului. De altfel, tot pe surse se vorbește că acum aproape două săptămâni, deja un lot de circa 20 de inspectori din Finanțe ar fi fost invitați „la o cafea” la sediul DIICOT, în care s-a făcut conversație tocmai pe tema evaziunii fiscale și a rambursărilor de TVA.
Aceeași emoție poate fi resimțită și la nivelul Poliției, în sectorul specializat cu cercetarea fraudelor economice, dar și în alte zone, mai înalte sau mai joase din spațiul polițienesc. În care, de asemenea, se vorbea de multe amiciții și afinități cu patronul de la Celly. La fel, cu ditamai rețeaua infracțională dezvoltată prin curtea județului, va fi o problemă mare de explicat cum de n-a fost ea sesizată de ochiul vigilent al polițiștilor de la Economic.
În fine, dureri mari de cap s-ar putea înregistra și pe la Direcția Apelor. Cu care se spune că însăși rețeaua deja anihilată din Strehaia a întreținut unele relații. Acum rămâne de văzut doar cât de potrivite sau nepotrivite au fost. Dacă ar fi să ne luăm după culoarea palidă din obraji a șefilor de la Ape, sesizabilă în ultima vreme, parcă s-ar înclina balanța spre a doua variantă. Dar să nu anticipăm. Să stăm și să urmărim cum vor evolua evenimentele, că oricum miroase tare a praf de pușcă.
Mihai BĂDESCU
0 Comentarii