România ar putea rămâne fără motorină în plină iarnă: prețul a ajuns la 10,90 lei pe litru, iar rezervele ascund o problemă majoră

România se confruntă cu riscul unor probleme serioase de aprovizionare cu motorină în această iarnă, într-un moment în care carburanții s-au scumpit puternic, iar piața internațională traversează o perioadă de instabilitate. O analiză publicată joi, 22 octombrie, de think-tank-ul economic Frames avertizează că rezervele strategice ale țării nu oferă neapărat protecția pe care publicul ar putea să o înțeleagă din declarațiile oficiale privind stocurile pentru 90 de zile.

Analistul economic Adrian Negrescu susține că dificultățile ar putea apărea încă din luna decembrie, în anumite regiuni, dacă problemele de pe piața internațională se agravează. Scenariul nu reprezintă însă o prognoză oficială privind apariția unei penurii, ci un test de stres realizat pentru a evidenția vulnerabilitățile sistemului de aprovizionare.

Motorina s-a scumpit cu aproape 40% de la începutul anului

Potrivit datelor citate în analiza Frames, pe 22 octombrie 2026, prețul mediu al motorinei standard în România ajunsese la 10,90 lei pe litru, în timp ce benzina costa, în medie, 10,10 lei pe litru.

Diferența față de începutul anului este considerabilă. În ianuarie, la o stație Petrom din București, motorina se vindea cu 7,89 lei pe litru, iar benzina cu 7,67 lei. Comparând aceste valori, rezultă o creștere de aproximativ 38% pentru motorină și de 32% pentru benzină, în mai puțin de zece luni.

Scumpirile s-au accelerat în special în a doua jumătate a anului. Din 30 iunie și până în prezent, motorina a câștigat 1,68 lei pe litru, iar benzina 1,44 lei.

Adrian Negrescu consideră că evoluția nu poate fi explicată doar prin fluctuațiile obișnuite ale prețurilor din sezonul rece. În opinia sa, piața se confruntă cu o problemă structurală care s-ar putea prelungi încă un an, motorina fiind mai vulnerabilă decât benzina la dezechilibrele internaționale.

Impactul nu se limitează la șoferii care alimentează autoturismele. Transportul de mărfuri, agricultura și construcțiile depind în mare măsură de motorină, astfel că o eventuală criză de aprovizionare ar putea afecta și prețurile altor produse și servicii.

România are rezerve pentru 90 de zile, dar nu toate sunt motorină

Unul dintre cele mai importante avertismente din analiza Frames privește structura stocurilor de urgență. Deși autoritățile au comunicat că România dispune de rezerve echivalente cu 90 de zile, această perioadă este calculată în raport cu importurile nete, nu cu necesarul zilnic de carburanți de la pompă.

Conform cifrelor prezentate de Adrian Negrescu, stocurile strategice însumează aproximativ 2,04 milioane de tone. Din această cantitate, circa 1,08 milioane de tone, adică 53%, reprezintă țiței și materii prime care trebuie rafinate înainte de a putea fi utilizate drept carburanți.

Produsele finite totalizează aproximativ 957.000 de tone, însă cantitatea de motorină ar fi de numai 511.000 de tone.

O altă vulnerabilitate semnalată de analist este locul în care sunt depozitate rezervele. Potrivit acestuia, aproximativ jumătate din stocurile de urgență se află fizic în România, restul fiind păstrat în alte state ale Uniunii Europene. În eventualitatea unei crize majore, transportarea rapidă a acestor cantități în țară ar putea deveni dificilă.

Avertisment pentru decembrie și ianuarie 2027

Pe baza unui scenariu de stres, Frames estimează că unele regiuni ale României s-ar putea confrunta cu dificultăți de aprovizionare încă de la începutul lunii decembrie. Capacitatea de transport feroviar și posibilitățile de depozitare sunt printre factorii care ar putea limita distribuția motorinei.

Într-un asemenea scenariu, rezerva strategică de motorină s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027. Analistul subliniază însă că aceasta este o simulare a riscurilor, nu o confirmare că România va rămâne fără carburant la acea dată.

Situația este complicată și de dependența țării de importurile de țiței și motorină. România produce anual aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței, dar importă circa trei sferturi din necesar, potrivit analizei.

O parte importantă a aprovizionării cu țiței depinde de livrările din Kazahstan, prin conducta CPC și portul Novorossiisk. Frames amintește că, în luna iulie, livrările au fost întrerupte pentru câteva zile în urma unor atacuri cu drone asupra infrastructurii.

În cazul motorinei, România trebuie să completeze producția internă prin importuri, la fel ca alte state europene. Printre sursele importante pentru piața europeană se numără Statele Unite, Kazahstanul și regiunea Golfului, însă distanțele mari și riscurile geopolitice pot influența atât costurile, cât și continuitatea livrărilor.

Ce s-a întâmplat în Italia și de ce avertizează economiștii asupra plafonării prețurilor

Analiza Frames folosește situația din Italia drept exemplu al dificultăților care pot apărea atunci când piața carburanților este supusă unor presiuni puternice.

Potrivit datelor prezentate, mai multe rețele de benzinării, printre care Eni, IP, Q8 și Tamoil, au aplicat voluntar un plafon de 2,19 euro pe litru în aproximativ 10.000 de stații.

Cererea ridicată ar fi dus la epuizarea stocurilor în unele benzinării. În perioada 15–16 octombrie, conform analizei, 150 dintre cele 270 de stații Eni din regiunea Puglia nu mai aveau carburant disponibil.

Adrian Negrescu consideră că o eventuală plafonare a prețurilor în România ar putea descuraja furnizorii și ar putea agrava dificultățile de aprovizionare. Aceasta este evaluarea economistului, nu o măsură anunțată de autoritățile române.

Ce măsuri propune Frames pentru evitarea unei crize

Pentru reducerea riscurilor din această iarnă, specialiștii Frames recomandă autorităților să pună accent pe securizarea livrărilor de țiței și motorină. Printre soluțiile propuse se numără încheierea unor contracte pe termen lung cu furnizori diferiți, astfel încât România să nu depindă excesiv de anumite rute comerciale.

O altă recomandare vizează aducerea în țară a unei părți mai mari din stocurile strategice depozitate în alte state europene, pentru ca acestea să poată fi utilizate mai rapid în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.

În privința prețurilor, Adrian Negrescu susține că ar fi preferabile măsurile de sprijin direcționate către transportatori și fermieri, în locul unei plafonări generale. Analiza menționează și necesitatea reducerii unor costuri fiscale de-a lungul lanțului de distribuție.

Economistul cere, totodată, mai multă transparență privind cantitățile de motorină disponibile efectiv pe teritoriul României și viteza cu care rezervele ar putea fi puse în circulație.

Riscul principal identificat de Frames nu este doar continuarea scumpirilor, ci posibilitatea ca anumite zone să întâmpine probleme de aprovizionare în timpul iernii. Deocamdată, penuria rămâne un scenariu de risc prezentat de analiști, însă aceștia avertizează că și o întrerupere de câteva zile a distribuției motorinei ar putea afecta transporturile, lucrările agricole și șantierele, cu efecte asupra economiei și prețurilor de consum.