# Ceva ce sigur nu ştiaţi şi doriţi să aflaţi! # Coincidență sau nu, a renunțat la proces în octombrie 2017, cu puțin înainte de finalizarea negocierilor prin care Ministerul Culturii a cumpărat Vila Florica # Oare pierderea de către stat, exact în aceeași perioadă, a dreptului de preempțiune pentru uzina electrică și observatorul astronomic construite de Brătianu pe domeniul Florica, bașca 4600 mp de teren, a făcut parte din negociere?

Vă mai amintiți scandalul provocat de pierderea cu schepsis, la sfârșitul anului 2017, de către Primăria Ștefănești a unui obiectiv de patrimoniu, respectiv uzina electrică și observatorul astronomic, parte a domeniilor de la Florica? La nivelul Primăriei Ștefănești s-a declanșat astfel un scandal monstru, după ce înștiințarea în care autoritățile în drept erau notificate de către Ministerul Culturii să își exercite dreptul de preempțiune s-a… pierdut pe circuitul documentelor dintre edilul Ioana Jenica Dumitru și secretarul Georgeta Ion, iar termenul legal a trecut. Era vorba despre fosta uzină electrică, de o cramă din care pleacă mai multe tuneluri spre moșie, de un observator astronomic, plus câteva anexe scoase la vânzare de către moștenitori, bașca 4600 mp de teren, oferite mai întâi statului la prețul derizoriu de 100.000 de euro. Sesizată de primărița Ioana Dumitru, Comisia de Disciplină a Secretarilor (pentru că secretarul UAT Ștefănești, Georgeta Ion, este persoana pe care edilul o considera responsabilă pentru pierderea dreptului de preempțiune și împotriva ei a făcut sesizarea) a convocat o primă întrunire pe 15 martie. Comisia, constituită de fostul subprefect Gabriel Stoian, a audiat-o pe secretarul Primăriei Ștefănești, Ion Georgeta, căreia i s-au cerut mai multe documente necesare stabilirii adevărului. Între timp însă, subprefectul Stoian a fost schimbat și problema a rămas în coadă de pește de atunci. Din câte știm, comisia nu s-a mai întrunit, probabil pentru că nimeni nu mai vrea să descopere matrapazlâcurile făcute pe această speță și cum s-a ajuns ca Primăria Ștefănești să nu își exprime dreptul asupra obiectivului de patrimoniu, iar preotul Nicolae Brânzea, în calitate de comoștenitor, să fie dezlegat spre a vinde acest obiectiv de patrimoniu cui dorește.

„Precizez că pe terenul meu nu este decât o vegetație sălbatică, este un teren viran care nu poate avea ca destinație agrementul”, le-a spus Brânzea judecătorilor

De altfel, preotul Brânzea nu și-a ascuns niciodată intenția de a fructifica toate bunurile revendicate și câștigate de pe urma Brătienilor. Astfel că, după ce a făcut o afacere frumoasă cu Ministerul Culturii, căruia i-a vândut Vila Florica, acesta și-a exprimat intenția de a recupera și Biserica Brătienilor, parte a ansamblului Florica și în care se află înmormântați mai mulți membri ai familiei Brătianu. Ba chiar s-a străduit, până anul trecut, să poată schimba destinația unei suprafețe de peste 10 hectare de pe domeniul Florica, având destinația de parc dendrologic, pentru a construi aici un cartier rezidențial. Demersurile sale au început în 2014, când a solicitat pentru prima oară Consiliului Local Ștefănești transformarea parcului, din ”spații plantate agrement, sport, turism, în zonă pentru construcții locuințe”. Pentru că a obținut în câteva rânduri răspuns negativ, atât din partea compartimentului de urbanism, cât și din partea juriștilor UAT Ștefănești, ba chiar și o hotărâre de Consiliu Local potrivnică, Nicolae Brânzea s-a adresat, în 2015, instanței de judecată, acționându-i în contencios administrativ atât pe primarul Mihail Dorin Bărbuceanu, cât și Primăria și Consiliul Local Ștefănești. Nicolae Brânzea a cerut în instanță revocarea hotărârii Consiliului Local, precum și emiterea unei noi hotărâri favorabile, dar și plata unor despăgubiri generate de nepunerea sa în drepturi. În motivare, acesta a scris: „Sunt proprietarul a două suprafețe de teren, respectiv 10.568 mp, cu vecinătăți N – drum acces, E – SC Vasicos Center, S – Sc Vasicos Center – teren care nu se află în amenajament silvic și 800 mp teren N – drum acces E – Vasicos, S – drum acces și V – drum acces, situate în Ștefănești, dobândite în baza certificatului suplimentar de legatar din data de 9 mai 2013 la certificatul de legatar din 18 mai 2011, ca unic moștenitor al defunctei Eleonora Brătianu”. Potrivit reclamantului Nicolae Brânzea, avizul nejustificat emis de autoritățile locale actului normativ, respectiv HCL din 2014, au fost emise după o verificare superficială a documentelor. Cităm: „în soluțiile de respingere a cererilor nu mi s-a adus la cunoștință în ce bază și care este temeiul legal în baza căruia terenul proprietatea mea este cuprins în acea zonă destinată spațiilor plantate, agrementului, sportului și turismului, conform PUG, cu atât mai mult cu cât în imediata apropiere, având ca vecinătate, pe două dintre cele două laturi este o zonă de construcții, un ansamblu rezidențial de construcții ce aparțin SC Vasicos Center. Precizez că pe terenul meu nu este decât o vegetație sălbatică, un teren viran care nu poate avea ca destinație agrement, nefiind vorba de vreo investiție sau de vreo amenajare care să poată da această destinație terenului”.

Ce a spus în instanţă juristul primăriei: „Terenul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Brătianu, fiind cuprins în categoria terenuri forestiere (zona dendrologică)”

În întâmpinarea depusă în instanță de fostul jurist al instituției, Cătălin Oprina, acesta arăta că:
„În data de 28.10.2014, reclamantul a depus o cerere prin care solicita Consiliului Local Ștefănești schimbarea categoriei de folosință a terenului în suprafață de 11.368 mp, din teren spații plantate agrement-turism, în zonă pentru construcții locuințe. Prin OUG din 2005, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Potrivit legilor în vigoare, suprafețele de teren cuprinse în categoria spații verzi, zone de agrement și turism trebuie să corespundă unui număr de metri pătrați pentru fiecare locuitor. Terenul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Brătianu fiind cuprins în categoria terenuri forestiere (zona dendrologică), în afara amenajamentului silvic și făcând parte din cele 10 hectare categoria de folosință parc”.
Interesant e că, după vreo doi ani de proces, în octombrie 2017, preotul Brânzea renunță subit la judecată. Perioada e cam aceeași în care se derulau aprins negocierile pentru vânzarea Vilei Florica. Ne întrebăm dacă nu cumva renunțarea la fel de subită a Ministerului Culturii, precum și a autorităților locale, la bucata din ansamblul Florica (uzina electrică și observatorul astronomic) nu a făcut parte din negociere…
Mai ales că toate obiectivele de patrimoniu și cei 4600 mp din vecinătatea Vilei Florica au ajuns foarte rapid la un privat, care a plătit pe ele moștenitorilor reprezentați de preotul Brânzea puțin peste 100.000 euro. Acum, părintele Brânzea a solicitat din nou UAT Ștefănești modificarea planului de urbanism, demers strict necesar pentru schimbarea destinației unui teren mult mai mic, rămas în proprietatea sa și aflat în proximitatea șantierului deschis de omul de afaceri Corin Boian de la Vasicos Center.

Preotul Brânzea zice că nu mai are treabă cu parcul. Vrea doar schimbarea planului de urbanism

„Parcul e la vilă, a fost dat ministerului. Eu trebuie să schimb planul de urbanism acolo și e o procedură. Procesul nu s-a mai derulat, a fost un proces pe un refuz de a… Schimbarea destinației se face prin PUG. Ce cartier să faci într-un hectar acolo? Nu e vorba de un cartier de vile, e pur și simplu vorba de schimbarea destinației pentru că trebuie să schimb, e dreptul meu. E vorba doar despre un hectar de teren, intravilan, în afara fondului forestier. Nu e parc acolo, e doar lăstăriș, într-o perioadă chiar pășteau gâștele acolo. În titlu de proprietate este vorba de 8 hectare și ceva de pădure pe dealuri, care nu au nicio treabă cu asta. Aici este vorba de un hectar de teren intravilan. Terenul ăsta nu a fost parc, a fost la stațiunea de cercetări, a fost în continuarea acelui teren, este o pădure crescută ulterior, un lăstăriș. Dacă mâine tai tot de acolo, nu e niciun parc, e proprietate privată. Nu este pădurea de lângă vilă. Ăla, cu copacii ăia frumoși, e chiar parcul. Acum nu mai are nicio treabă, este al Ministerului Culturii. Acum vorbim de o suprafață de lăstăriș în continuarea vilelor făcute de Corin Boian. E adevărat că se lucrează cum se lucrează în Primăria Ștefănești, așa cum știți și dumneavoastră… Ca să nu mai vorbesc că pe 20 de hectare de pădure validate în 2001, nici acum nu sunt pus în posesie. Dar au fost puși alții… pe amplasamentul pădurii Brătienilor. Trăiască Brătienii, că acum toți s-au… jucat cum au vrut. Brătienii au avut acolo 280 de hectare, până jos la râul Argeș. Istoria e destul de lungă, ăsta e un teren pe titlu de când trăia Oana (Oana Brătianu, cea care n-a avut moștenitori și l-a făcut legatar testamentar pe Nicolae Brânzea – n.red.) și pe care trebuie să îl aduc la un nivel de soluție”.

Primăriţa Ştefăneştiului fuge de răspunsul la această problemă

Logic, ne-am adresat și primăriței Ștefăneștiului pentru a afla cum stau lucrurile atât în cazul anchetei de la Prefectură privind uzina de apă și observatorul astronomic, cât și în cazul solicitării preotului Nicolae Brânzea. Însă Ioana Jenica Dumitru, autodeclarată în silenzio stampa, ca o mare vedetă (negativă) ce este, nu ne-a furnizat niciun răspuns, deși are (sau avea) până acum lună vreo trei responsabile pe partea de comunicarea cu presa. Oare are ceva de ascuns?
Alina Crângeanu