nstitutului European al Pădurilor (EFI - European Forest Institute) a lansat proiectul SUPERB, cel mai mare proiect transfrontalier de refacere a ecosistemelor forestiere din Europa. Sunt implicate peste 90 de organizații de știință și practică forestieră din 20 de țări diferite, iar proiectul include 12 arii demonstrative din Europa. În România aria demonstrativă este în estul Munților Făgăraș, în proprietățile forestiere deținute de Fundația Conservation Carpathia, iar proiectul este dezvoltat și în colaborare cu Alianța pentru Bioeconomie Circulară, înființată de Alteța Sa Regală Prințul de Wales.
Citește și: Reportaj în iadul defrişărilor, la 1.700 m altitudine. Acum se replantează aici 100 ha de molid
Proiectul SUPERB are ca scop principal promovarea activităților de reconstrucție ecologică a ecosistemelor forestiere, în beneficiul biodiversității și a funcționalității depline a serviciilor ecosistemice. Acesta își propune ca orice proprietar european sau administrator de pădure să poată avea un ghid de bune practici pe care să le aplice atunci când își propune să facă reconstrucție ecologică pe proprietățile sale, să aibă acces la o rețea de consultanți pe acest subiect și să identifice sursele de finanțare pentru astfel de lucrări.
SUPERB este un proiect Horizon 2020, susținut de Uniunea Europeană și coordonat de Institutul European al Pădurilor . Proiectul cu o durată de patru ani (2021-2024) este sprijinit de 90 organizații de știință și practică forestieră din 20 de țări diferite și cuprinde 12 arii demonstrative.
Aria demostrativă din România are o suprafață de aproximativ 2.300 de hectare. Zona este interesantă deoarece până în anii '50 pe aceasta creștea o pădure naturală, de tip tip făget care avea și brazi, fagi și paltini. După ce a fost exploatată, pădurea a fost înlocuită cu o monocultură artificială de molid, din considerente pur economice.
Citește și: Fundația Conservation Carpathia.Zeci de hectare reîmpădurite în zone afectate de defrișări
„Se știe deja foarte bine că monoculturile artificiale de molid au o biodiversitate foarte redusă și că în întreaga Europă, la o anumită vârstă, ele au fost puternic afectate de doborâturi de vânt sau atacuri de insecte, pentru că, fiind păduri artificiale, nu sunt stabile. În baza evoluției naturale de zeci, sute, mii de ani s-au ales speciile care se potriveau cel mai bine unui anumit loc. Noi, oamenii, nu vom putea fi ingineri mai buni decât natura. Iar monoculturile plantate în locul pădurilor mixte dovedesc acest lucru. Pe Valea superioară a Dâmboviței pădurea de molid este una tânără și poate fi salvată mult mai ușor prin acest proiect. Vom crea ochiuri de lumină și vom planta specii de foioase, pentru a readuce pădurea de amestec, puternică și cu un grad mare de biodiversitate. În afara intervenției pe circa 100 ha de molidișuri, vom face o a doua intervenție și în suprafețe unde deja am inițiat acest proces, în proiecte precedente. Vom îmbunătăți și galeriile de anin de-a lungul Văii superioare a Dâmboviței, atât de importante pentru fixarea malurilor râurilor. Vom reface și habitatele de tufărișuri care au existat pe suprafețe întinse, vorbim de habitate protejate de interes comunitar - jnepenișuri și ienupărișuri, foarte importante din punct de vedere biodiversitate.” a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.
Citește și: Defrișările ilegale nu sunt oprite! Petiție pentru un SUMAL 2.0 funcțional, eficient și corect
Revenire treptată a pădurii naturale pe locul monoculturii de molid se face progresiv, și este un proces de durată, în care reconstrucția ecologică se face în câteva etape succesive care pot să dureze și 20 de ani.
Proiectul SUPERB în România are și activități de monitorizare, de implicare a comunităților locale și de educație.
Fără un sprijin activ, zonele afectate de dezechilibre revin cu dificultate la starea naturală. Acțiunile de reconstrucție ecologică facilitează sau imită procesele naturale, pe cât posibil, și trebuie să ia în considerare viitoare schimbări climatice.
0 Comentarii