Web Analytics

Gheorghe Silvestru, părintele pistelor de bowling din Piteşti

de | 23.12.2010 17:56 | Cultură

Născut în anul 1946 în Ploieşti, Gheorghe Silvestru este maestru emerit al sportului şi multiplu campion mondial, european şi naţional la popice. De asemenea, maestrul Silvestru este cel care a iniţiat proiectul de construcţie a pistelor de bowling din Piteşti şi care a adus mai multă popularitate acestui sport în judeţul Argeş în anii ’80 şi ’90.

Pasiune moştenită din tată-n fiu

Maestrul Gheorghe Silvestru a activat timp de 15 ani la echipa de popice a Petrolului Ploieşti. În acest timp a câştigat titlul de campion naţional la popice şi a participat şi la campionatul european, obţinând aici medalia de argint. „Atracţia către acest sport a plecat de la faptul că tatăl meu a jucat popice la un nivel destul de ridicat pentru acele vremuri. Şi aşa, uşor-uşor, mergând la sala de popice, am început să joc şi eu. După clasele primare deja practicam acest sport şi o făceam foarte bine. Cum aveam puţin timp liber, cum fugeam la sala de bowling”, povesteşte profesorul Silvestru. În anul 1968 s-a organizat primul campionat naţional de popice pentru juniori în România, competiţie la care Gheorghe Silvestru a fost cel mai bun obţinând şi prima medalie de aur. „La acest prim titlu am avut foarte mari emoţii, dar a fost ceva extraordinar. Cu sentimente de genul acestora nu te mai întâlneşti vreodată în viaţă”, a mai spus campionul. După ce a ieşit campion naţional Gheorghe Silvestru a participat cu Petrolul în Cupa Campionilor Europeni. Şi aici sportivul a făcut o figură foarte frumoasă reuşind o clasare de excepţie pentru o echipă românească care participa pentru prima dată la o asemenea competiţie şi anume locul II.

„Împreună cu arhitectul Teodorescu am turnat pistele de bowling din Piteşti”

În anul 1973, Silvestru a mai câştigat o dată titlul de campion naţional şi în acelaşi an a participat şi la campionatul mondial din Germania unde a făcut cu adevărat senzaţie. „Eram un fel de junior printre seniori şi pentru că am avut o ambiţie ieşită din comun am reuşit să obţin primul titlu mondial. Am fost oarecum favorizat şi de noroc, dar am avut şi talent. Oricum la popice dacă nu ai un pic de noroc treaba nu prea merge. Aşa că cu talent, cu noroc şi cu multă pregătire ca la carte am reuşit să obţin medalii cu care nu prea există român care să se laude în acest sport. Nu pot să nu îi amintesc şi pe cei care m-au iniţiat şi care m-au pregătit în acest sport pentru că vă spun am făcut sport de performanţă, profesionist. În primul rând îi mulţumesc pe această cale tatălui meu, Minea Silvestru şi apoi profesorului Ion Dinescu, unul dintre cei mai buni antrenori din ţară la vremea respectivă. Acesta era atunci un fel de Dumnezeu al popicelor, ştia absolut tot ce avea legătură cu lumea acestui sport”. În anii ’80 Gheorghe Silvestru avea să mai câştige de trei ori campionatul mondial de popice, competiţii care s-au desfăşurat succesiv în Germania, Austria şi Italia. În 1983 a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi a mers la Constanţa, oraş ales de Silvestru în detrimentul Bucureştiului. Cu echipa de la malul mării antrenorul Silvestru a reuşit promovarea în Divizia A şi a obţinut şi medalia de bronz atât ca antrenor cât şi ca jucător la campionatul european. În anul 1983 printr-un concurs de împrejurări, Gheorghe Silvestru a ajuns şi în judeţul Argeş. „Sportul dedicat popicelor era la vremea respectivă foarte subţire în judeţul Argeş. Aici mai mult fotbalul avea popularitate. Aşa că m-am pus pe treabă şi împreună cu arhitectul Teodorescu am turnat pistele de bowling din Piteşti. Bineînţeles că totul a fost posibil după ce am mers la prim-secretarul de atunci şi i-am solicitat să facem o echipă de popice la Piteşti. Răspunsul a fost afirmativ şi aşa că am trecut la treabă. Aşa cum spuneam, am turnat pistele de popice din Piteşti, dar echipă nu am format atunci, ci mai târziu pentru că pe linie de partid am fost mutat la Tg. Mureş. Cu această echipă am câştigat de trei ori titlul naţional şi o dată titlul de campion european. În această perioadă am mai câştigat de două ori şi campionatul mondial”.

A ieşit de şapte ori campion mondial de popice

Gheorghe Silvestru se poate lăuda aşadar cu şapte titluri de campion mondial, niciun român nemaifăcând o astfel de performanţă în istorie la popice. ”În Argeş a existat o echipă de nivel municipal care a reuşit să ajungă la nivelul ligii a doua. Din păcate eu nu am reuşit să formez o echipă adevărată aici pentru că nu am fost sprijinit aproape deloc. Dar mie mi se datorează construcţia pistei de popice din Piteşti pe care a jucat un timp echipa Tablierul şi care s-a păstrat în timp. Apoi pentru că am observat că nu am nicio şansă în Argeş, am antrenat echipa Cimentul Fieni şi-mi amintesc că făceam săptămânal naveta Fieni-Piteşti pentru că deja locuiam cu familia în oraşul lalelelor. Cu Fieniul am ieşit campion european de două ori”. În anul 2000 Gheorghe Silvestru s-a retras din activitatea de antrenor şi jucător de popice după ce timp de 38 de ani s-a dedicat în exclusivitate acestui sport devenind antrenor emerit şi maestru emerit al sportului.

„Am făcut performanţe greu de egalat”

„În prezent privesc cu tristeţe lipsa de interes pentru acest sport din punct de vedere al performanţei. Eu am lăsat ceva în urma mea, am făcut performanţe greu de egalat. Sunt dezamăgit pentru că la popice s-au terminat resursele financiare. Nu am nici rentă viageră deşi cred că trebuia să primesc pentru tot ce am făcut în acest sport. Cei de la Federaţia Română de Popice ne spun tot timpul că nu sunt bani. Vă spun că nu este vorba de cine ştie ce sume de bani pentru că în viaţă nu mai suntem decât vreo cinci persoane în România care ar fi trebuit să primim acei bănuţi”. Gheorghe Silvestru a obţinut şapte medalii de aur, două de argint şi două de bronz la campionatele mondiale, trei de aur şi una de bronz la campionatele europene şi nenumărate medalii pe plan naţional. „Caut pe internet şi nu găsesc nimic despre campionii mondiali români de popice. Sunt pur şi simplu dispăruţi. Nimeni nu se mai interesează de ei. Vă spun cu mâna pe inimă că pe vremurile mele eram cât de cât apreciaţi pentru ceea ce făceam, însă acum totul s-a dat uitării. Este incredibil cum viaţa trece pe lângă noi şi nimeni nu ştie că România a dat campioni mondiali la popice”, a punctat argeşeanul.
(Marius IONEL)

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii