Autoritățile au aprobat un plan în mai multe etape pentru menținerea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a CNE Cernavodă, în contextul prognozatei scăderi a nivelului Dunării după 10 septembrie.
Intervenție pregătită pentru un scenariu critic
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o nouă hotărâre prin care stabilește modul în care vor interveni autoritățile dacă nivelul apei ajunge la un prag considerat problematic pentru alimentarea cu apă a centralei.
Planul va fi activat atunci când nivelul apei din bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă va coborî până la 1,58 metri.
Soluția pregătită de autorități este una temporară, modulară și reversibilă și urmează să fie aplicată în zona în care brațul Dunărea Veche se întâlnește, la Cernavodă, cu intrarea în Canalul Dunăre - Marea Neagră.
Prima măsură: nave și barje pentru redirecționarea apei
În prima fază, autoritățile vor putea amplasa nave și/sau barje încărcate pe o lungime de aproximativ 600 de metri.
Scopul este modificarea fluxului de apă de pe brațul Dunării Vechi, astfel încât o cantitate mai mare să fie direcționată către intrarea în Canalul Dunăre - Marea Neagră și, mai departe, către priza de apă a centralei. Dacă această intervenție nu va produce efectul necesar, va fi aplicată cea de-a doua etapă.
Pontoane și hidrobaraje sau un baraj temporar din piatră
A doua soluție presupune realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje, pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei.
Autoritățile au prevăzut și o alternativă: sistemul modular poate fi înlocuit cu un baraj temporar construit din piatră. Planul a fost conceput astfel încât intervenția să poată fi ajustată în funcție de evoluția nivelului Dunării.
Dacă primele două etape nu sunt suficiente, intră în funcțiune pompele
Există și o a treia variantă, destinată situației în care măsurile de dirijare și închidere a fluxului de apă nu vor fi suficiente.
Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor putea pune în funcțiune pompe de mare capacitate, pentru a suplimenta cantitatea de apă transportată către priza de apă folosită la răcirea centralei.
Prin această succesiune de intervenții, autoritățile urmăresc să mențină resursa de apă necesară funcționării în condiții de siguranță a CNE Cernavodă pe perioada în care Dunărea va înregistra debite extrem de scăzute.
Cine plătește lucrările
Potrivit Guvernului, lucrările realizate de Administrația Națională „Apele Române” în cadrul planului vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului.
În cazul celorlalte instituții și operatori implicați, costurile pentru aplicarea măsurilor vor fi acoperite din bugetele proprii și din alte surse disponibile potrivit atribuțiilor și responsabilităților fiecăruia.
Noua hotărâre CNSU a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 741 din 2 septembrie 2026.
0 Comentarii