Dunărea traversează una dintre cele mai severe perioade hidrologice din ultimele decenii. Debitul fluviului la intrarea în România a coborât la 1.350 de metri cubi pe secundă, cea mai mică valoare înregistrată în perioada de funcționare a amenajărilor de la Porțile de Fier I și II. Prognozele hidrologice indică o nouă diminuare în zilele următoare.
Situația este confirmată de datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și de reprezentanții Hidroelectrica. La Baziaș, debitul Dunării a ajuns în intervalul 16-17 august la 1.350 mc/s, mult sub media obișnuită pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s.
Potrivit lui Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier, valoarea actuală reprezintă un minim pentru perioada în care amenajarea hidrotehnică este exploatată.
Recordul anterior pentru regimul amenajat fusese consemnat în septembrie 2003, când debitul ajunsese la 1.474 mc/s.
Prognozele nu aduc vești bune
Scăderea nivelului Dunării nu pare să se oprească prea curând. Conform prognozei INHGA, debitul ar urma să rămână în jurul valorii actuale până miercuri, după care este estimată o nouă diminuare.
Pentru următoarele zile, specialiștii anticipează un debit de aproximativ 1.300 mc/s. Precipitațiile prognozate în bazinul Dunării ar putea aduce un aport de apă, însă efectul acestora nu este deocamdată suficient pentru a schimba tendința generală.
De-a lungul istoriei au existat însă valori și mai mici ale debitelor Dunării. Statisticile citate de reprezentantul Hidroelectrica indică 1.330 mc/s în 1947, 1.190 mc/s în 1902 și 1.150 mc/s în 1866.
Nivelul Dunării scade și la Cernavodă
Problemele hidrologice se resimt și în aval de Porțile de Fier. La Cernavodă, debitul era estimat la 142 mc/s pe 16 august și ar urma să ajungă la aproximativ 118 mc/s până pe 23 august.
În același interval, nivelul Dunării în zona Cernavodă este prognozat să coboare de la minus 246 de centimetri la minus 255 de centimetri.
Scăderea nivelului apei are consecințe directe asupra funcționării sistemului energetic, în condițiile în care debitele reduse limitează și producția hidroenergetică.
Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită
Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat. Decizia a fost luată după atingerea pragului de minus 230 de centimetri în zona centralei.
Oprirea reactorului a eliminat temporar din producția națională aproximativ 700 MW, iar necesarul de energie este acoperit prin alte surse și importuri.
În același timp, producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier este afectată de debitele reduse ale Dunării.
România produce energie, dar fără aport nuclear
Datele prezentate pentru momentul respectiv indicau o producție națională de 6.177 MW la un consum de 5.235 MW, ceea ce permitea un export de aproximativ 942 MW.
Cea mai mare contribuție provenea din energia fotovoltaică, cu 2.935 MW, urmată de hidrocarburi, hidroenergie, cărbune și energie eoliană. Producția nucleară era zero în acel moment, ca urmare a opririi Unității 2.
România se află din 1 august în stare de alertă energetică, în contextul problemelor generate de nivelul foarte scăzut al Dunării și de reducerea producției hidroenergetice. Situația rămâne dependentă de evoluția debitelor în următoarele zile.
Citește și: O dronă pătrunsă în spațiul aerian al Moldovei a explodat pe un câmp. Traficul aerian a fost oprit temporar
0 Comentarii