ăcelărirea Directivei Europene 2019/1937 privind avertizorii de integritate de către Camera Deputaţilor în procesul de implementare internă a respectivului act normativ reprezintă o dovadă că majoritatea actualei clase politice a pus cruce luptei anticorupţie.
Reducerea prin legea adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a protecţiei oferită avertizorilor de integritate prin Directiva Europeană nu poate fi explicată decât prin existenţa unui interes comun ai deputaţilor PSD-PNL-UDMR şi chiar AUR în slăbirea activităţii pe care avertizorii respectivi trebuie să o desfăşoare pentru protejarea intereselor financiare ale statului şi ale Uniunii Europene.
Citește și: Patronul de la Rehoma, amendat cu 5000 lei pentru terasa construită ilegal în Pădurea Trivale
Iniţiatorii amendamentelor care au schimbat pe plan intern sensul directivei europene în materie şi partizanii acestor au afirmat că legea respectivă nici nu era necesară atât timp cât Codul Penal incriminează la capitolul IV - Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, articolul 267 - infracţiunea de omisiune a sesizării.
Conform Codului Penal, această infracţiune constă în fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală. Infracţiunea respectivă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Ce nu se stipulează în Codul Penal şi nici în cel de procedură penală este protecţia de care funcţionarul respectiv ar urma să beneficieze în urma sesizării organelor de urmărire penală.
Directiva europeană reglează tocmai acest aspect şi oferă protecţie chiar şi avertizorilor de integritate anonimi. Conform actului normativ european, orice persoană care deţine informaţii privind conduita necorespunzătoare la locul de muncă poate face avertizări.
Citește și: Şeful SICE, Cosmin Luca, vizat în dosarul DNA privind fraudarea concursurilor de angajare la IPJ Argeş
Acest lucru nu este valabil doar pentru angajaţi, ci şi pentru foştii angajaţi, pentru candidaţii la un loc de muncă în cadrul companiei, colaboratori, furnizori, jurnalişti sau pentru susţinătorii avertizorilor. Avertizorii de integritate raportează cazurile de încălcare a legislaţiei UE în diverse situaţii legate de aspecte de la locul de muncă. Aici sunt incluse, fără limitare, următoarele: spălarea de bani, frauda fiscală, siguranţa produselor şi a transportului, protecţia datelor, sănătatea publică, bunăstarea animalelor şi protecţia mediului.
Directiva protejează avertizorii împotriva tuturor represaliilor. Avertizorii trebuie să-şi expună îngrijorările prin intermediul canalului de raportare intern şi să aibă motive să creadă că informaţiile sunt adevărate la momentul raportării lor. În cazul în care nu pot raporta intern, avertizorii respectivi pot face şi o raportare externă, prin intermediul canalelor pe care le consideră cele mai optime pentru reglarea situaţiei constatate.
Practic, asigurarea protecţiei totale şi a anonimităţii avertizorilor de integritate este o măsură care loveşte direct în marea corupţie, iar un vot împotriva acestei măsuri echivalează practic cu un vot pentru corupţie.
Din păcate, actul normativ care a trecut săptămâna trecută de forul decizional - Camera Deputaţilor - diminuează consistent mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate şi descurajează astfel orice demers al unui avertizor de a semnala activităţi ilegale, afectând grav nivelul de detectare a fraudei. Prin legea adoptată se interzice avertizorului de integritate să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privinţa achiziţiilor în domenii considerate de stat esenţiale pentru securitatea naţională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar şi previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor. Actul aprobat de Camera Deputaţilor mai prevede că avertizorul nu are voie să vorbească direct cu presa sau o poate face doar după trei luni şi doar dacă, în prealabil, raportează intern.
Raportarea anonimă este exclusă din lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie.
În aceste condiţii să ne mai mirăm că tot în cursul săptămânii trecute o instanţă din Iaşi l-a obligat pe un jurnalist să dezvăluie sursele care i-au furnizat informaţiile ce au stat la baza unui articol? Ceea ce se întâmplă în această perioadă este o tentivă timidă de resturare a regimului care fost în timpul guvernării Adrian Năstase, când Parchetul Naţional Anticorupţie era înfiinţat, dar lupta anticorupţie lipsea cu desăvârşire, şi când jurnaliştii erau vânaţi în instanţe pentru insultă şi calomnie de politicienii zilei, pentru orice articol "defăimător" la adresa acestora din urmă.
Citește și: Institutul Pomicol Mărăcineni a pierdut laboratoarele de cercetare
Curios este că toată această stare de fapt are loc în momentul în care SUA au decis să suplimenteze cu încă 5000 de oameni efectivele militare trimise în ţara noastră şi în care Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene a promis autorităţilor de la Bucureşti că, dacă legile justiţiei vor trece de Parlament până la mijlocul lunii octombrie, este posibil să avem MCV-ul ridicat în acest an şi să accedem în spaţiul Schengen.
Cine are interesul din PSD, PNL, UDMR, de la Curtea Constituţională sau din magistratură ca România să facă încă un pas în spate, în loc să fie primită în spaţiul Schengen?
Articol preluat din ziarul Bursa.ro
0 Comentarii