Web Analytics
scris vineri, 07.04.2023

Călătorie pe Drumul Zimbrilor din Nucşoara

Doisprezece zimbri aduşi din Germania, Slovenia şi Polonia au fost aclimatizaţi perfect de Conservation Carpathia la Dobroneagu-Nucşoara

În Munții Făgăraș, călătoria în timp a zimbrului s-a încheiat, prima dată, în anul 2019. Atunci, Fundația ”Conservation Carpathia” a adus în zona Bunea, pe la Rucăr, prima turmă de zimbri, animale revenite după mai mult de două secole în nordul Argeșului. Ca și cum ar fi călătorit în viitor pentru a repopula pădurile. Un an mai târziu, din bucla temporală au mai apărut alte exemplare. S-au ivit în Lerești, pe zona Voina-Portăreasa, cu vedeta Hyphen. Portalul temporal s-a deschis și în 2022, în noiembrie, un salt în timp făcând zimbrii ajunși în Nucșoara, la Dobroneagu.

Călătorie pe Drumul Zimbrilor din Nucşoara

Sunt doisprezece exemplare tinere aduse, de fapt, din Suedia, Germania și Slovacia. Au zăbovit o lună în țarcul mic, de carantină și până în mai cutreieră țarcul de aclimatizare, pe o suprafață de peste șaptezeci de hectare. Acolo am fost să-i zărim, pornind de pe Valea Vâlsanului, de fapt pe Drumul Zimbrilor, după cum spunea Victoria Donos, director de comunicare la Conservation Carpathia. Cu Duster-ele Fundației, pe lângă pârâu, am urcat nu mai sus de o mie două sute de metri, intrarea în țarcuri fiind făcută pe jos, cu bocancii plini de noroi și gluga pleoștită de ploaie. ”Reintroducerea zimbrului în sălbăticie, în mai multe țări din Europa, a făcut ca specia să iasă din categoria «vulnerabilă»”, spune biologul Adrian Aldea, manager reintroducere specii. S-a apropiat de risc scăzut, fiind acum la categoria ”NT”, adică ”near threatened”, adică ”aproape, potențial amenințată cu dispariția”.

În Lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, după ”NT” urmează indicatorul ”neamenințată cu dispariția”. Iar la apropierea de acest grad redus de risc contribuie și Fundația ”Conservation Carpathia”, ținta fiind eliberarea în sălbăticie a 75 de zimbri. Până în 2024, atunci când se încheie programul european LIFE de populare cu zimbri în Munții Făgăraș.

Citește și Conservation Carpathia: Până acum, 28 de zimbri au fost reintroduși în Munții Făgăraș

Din țarcuri înspre sălbăticie

Dobroneagu-Nucșoara este al treilea punct din Făgăraș în care sunt reintroduși zimbri. La Bunea-Pecineagu, în Rucăr, și la Voina-Portăreasa, în Lerești, acțiunea a avut succes, apărând și primii viței născuți în libertate. Dar s-a muncit pentru a avea succes. Animalele sunt aduse în vehicule speciale, după obținerea mai multor avize necesare în cazul transporturilor deosebite. Apoi zimbrii sunt ”cazați” în țarcurile de carantină, acolo unde sunt permanent supravegheați și li se asigură hrană. Aproape toți trec cu bine de perioada de izolare, rare au fost cazurile în care un zimbru nu s-a adaptat noilor locuri. Apoi sunt eliberați în țarcuri mai mari, de zeci de hectare, în țarcuri de aclimatizare îngrădite cu gard electric.

Un gard care împiedică zimbri să iasă și sălbăticiunile din pădure să intre, dar care permite trecerea animalelor de talie mică. Iar mai apoi, de regulă atunci când vegetația începe să predomine pădurile după sezonul rece, zimbrii fac trecerea către sălbăticie. Sub o continuă monitorizare, femelele care conduc turmele purtând colare care transmit semnale rangerilor ce se ocupă de animale. Și da, zimbrii viețuiesc în turme conduse de câte o femelă și formate din tineret și alte femele. Masculii ajunși la maturitate își văd de un trai hai-hui, cutreierând pădurile solitari revin la turme în perioada de împerechere, spre final de vară.

Citește și Încă o duzină de zimbri explorează Munții Făgăraș

Cu desagii prin zăpadă

Nu e atât de simplu să asiguri, peste veacuri, după călătoria în timp, adaptarea zimbrilor în Făgăraș. Iar asta o știu foarte bine cei trei tineri care se ocupă de turma de la Nucșoara. Ciprian Belu, George Daniel Bădileanu și Florentin Cornel Radu au fost nevoiți să urce la țarc, cu mâncare pentru zimbri, mergând prin zăpadă de peste un metru. La spinare, ca pe vremuri, cu desagii, așteptând ziua în care stratul de nea permitea deplasarea măcar cu snow-mobilul. Cu mașina, mai apoi, când măcar se zărea drumul forestier.

Zimbrii sunt animale evazive. Adică nu prea se expun, evită omul, ca orice sălbăticiune, iar rangerii fac tot posibilul ca să nu fie deranjați. Așa cum aproape era să se întâmple când o turmă de jurnaliști a căutat turma de zimbri. Și a găsit-o, însă plăcerea de a o vedea a fost scurtă. Zimbrii s-au orientat rapid către calea de îndepărtare și au lăsat jurnaliștii cu urme vagi în aparatele foto. ”Chiar și noi îi găsim cu greu, deși avem dispozitiv de urmărire, primim semnale de la colarele pe care le poartă. Acum îi identificăm într-o zonă, ne deplasăm acolo și nu mai sunt, primim semnal din alt loc. Ideea este nu de a-i vedea neapărat, fiindcă e de preferat să evităm contactul direct, ci de a-i monitoriza continuu”, explică Ciprian Belu.

Citește și Reîmpădurire pe o sută de hectare în Făgăraş

Sute de mii de puieți vor forma o pădure nouă

Zona Dobroneagu nu este în atenția Fundației ”Conservation Carpathia”, doar datorită zimbrilor aduși aici. Este și locul în care a început o campanie de reconstrucție ecologică prin efectuarea de plantări de puieți de arbori pe o suprafață de peste o sută de hectare. Numai anul trecut au ajuns pe versanți sute de mii de puieți de molid, fag și paltin, iar începutul primăverii lui 2023 a readus pe munte oameni care completează acolo unde micii arbori nu au rezistat iernii. ”Plantarea se face într-o zonă în care pădurea a fost distrusă de vânt în februarie 2020. Și va continua în acest an cu rezultate pe care le dorim să fie bune. Însă este dificil, schimbările climatice influențează inclusiv perioada de plantare, nu doar evoluția puieților în timp”, spune inginerul Mihai Zotta, director de conservare în cadrul Fundației ”Conservation Carpathia”. Om cu vechime în domeniu și în Fundație, Zotta zâmbește când vorbește despre faptul că prima plantare s-a făcut prin 2011, iar puieții de atunci sunt acum fagi tineri de peste doi metri înălțime.

Și tocmai în ideea evitării surprizelor neplăcute, puieții, proveniți, de regulă, din pepinierele proprii, sunt supuși unui proces de adaptare zonei în care vor fi plantați prin adăpostirea în ”ghețari”. Un ”ghețar” e un amenajament constând în straturi de pământ și zăpadă în care sunt adăpostiți puieții. Nu mult timp, doar până la momentul plantării, iar acesta trebuie să fie neapărat înainte ca puieții din ”ghețar” să dea semne de dezvoltare a vegetației. Și se va trece și la alt nivel, la plantarea de puieți cu pământ la rădăcină și chiar la plantarea fără om, cu ajutorul dronelor, în locuri greu accesibile.

Citește și Apel de proiecte pentru reîmpădurirea suprafețelor afectate de calamități, lansat de ministerul Mediului

Cine n-are oameni să-și ia drone!

E greu să plantezi puieți pe o sută și ceva de hectare atunci când dai sfoară în țară că angajezi oameni pentru asta și realizezi că nu prea există receptivitate. Adică pentru acțiunea de la Dobroneagu trebuie să aduci oameni de pe la Gura Pravăț, din Valea Mare, fiindcă localnicii nu se înghesuie la muncă. O muncă grea, este adevărat, mai ales în condiții meteo nefavorabile, însă o muncă, nu un ajutor social sau un șomaj. Plantatorii nu fac naveta zilnic, sunt cazați în containere dotate corespunzător scopului. Iar cei de la ”Conservation Carpathia” asigură și echipamentul necesar activității. Lipsa oamenilor dispuși să lucreze pe munte este unul dintre motivele pentru care se va trece, treptat, la realizarea unor activități cu ajutorul dronelor.

Domn doctor de la Seminar

Tinerii care se ocupă de zimbrii din Nucșoara cunosc foarte bine locurile. Ciprian Belu, de exemplu, e chiar din comună, din Sboghițești, și e o enciclopedie a zonei și oamenilor. A făcut Seminarul, însă nu a rezistat dragostei față de animale, așa că s-a dus apoi la Medicină Veterinară. Iar de doi ani a început activitatea la Fundație. Mai întâi ca supraveghetor al plantatorilor, a lucrat și la gardul de cinci kilometri de pe Dobroneagu, care împiedică revărsarea oilor către zona protejată (muntele e în Rezervația ”Valea Vâlsanului”), apoi s-a implicat în amenajarea țarcurilor pentru zimbri. Și acum e și veterinar în comună, asigurând serviciile care mult timp au fost prestate doar de cabinetul de la Corbi.

Întâlnirile sălbăticiunilor

Reintroducerea zimbrilor în Făgăraș este importantă pentru biodiversitatea din munți, creând oportunități pentru alte specii de animale și plante. Și este inevitabil contactul zimbrilor aflați deja în sălbăticie cu carnivorele mari. Deocamdată niciun zimbru nu a căzut pradă lupilor sau urșilor. Încă sunt momente de surpriză din partea prădătorilor, încă nu le-au venit din trecut, călătorind în timp, obiceiurile de acum peste două secole, de atunci de când haitele de lupi dădeau târcoale turmelor de zimbri.
Cătălin Ioan Butoiu

Citește și Doi tineri au pedalat din Germania până în Argeș ca să strângă bani pentru reîmpădurirea unor terenuri din România

Citește și Reportaj în iadul defrişărilor, la 1.700 m altitudine. Acum se replantează aici 100 ha de molid

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Săgeţile statului subteran SORIN ROŞCA STĂNESC

Săgeţile statului subteran

SORIN ROŞCA STĂNESCUPolitică / 12 iulie Sunt produse dovezi peste dovezi, din care reiese că oamenii de bază ai statului subteran au şantajat oameni...

Din ediția tipărită