În 1987, în revista „Flacăra” apărea un articol sub semnătura lui Florin Condurățeanu despre adaptarea autoturismului de teren fabricat la Câmpulung muncilor agricole, prin cuplarea pe acesta a unor accesorii care îi permiteau să cosească, să grebleze, să are, să prășească, să deszăpezească etc.
Realizarea aparținea specialiștilor de la Universitatea din Brașov, care i-au dat „cărăușului șoselelor” și o funcție agricolă. Profesorii brașoveni au văzut în robustețea mașinii o calitate pentru agricultură, transformând-o într-un tractor de putere medie. Articolul atractiv pentru cei pasionați de diversele capitole din evoluția autoturismului muscelean constituie o lectură captivantă, pe care v-o recomandăm cu încredere că va stârni interes.
Cărăușul șoselelor a devenit și un utilaj productiv și polivalent al ogoarelor
„Ideea a apărut în timp ce citeam într-un ziar cum a câștigat ARO-ul nostru un raliu internațional, povestește conferențiarul Simion Popescu, de la Universitatea din Brașov. Dacă el a demonstrat în lume calitățile lui deosebite de robustețe, stabilitate, rulaj sigur pe terenuri accidentate și are un motor cu atâta forță, de ce nu ne-ar ajuta și pe câmp? Ne-am zis că acest cal de curse rezistent trebuie „dresat” să execute și munci agricole și gospodărești.” Într-adevăr, de a doua zi, în laboratoarele catedrei de mașini agricole a început o muncă ce a durat câțiva ani, pentru a face autoturismul din Câmpulung să știe și lecția unui tractor de 30-40 CP. Prin niște adaptări ingenioase, colectivul de specialiști brașoveni, în frunte cu Simion Popescu, a reușit să cupleze la tipul de ARO 240D o serie de utilaje din agricultură. Astfel echipa acesta poate să cosească și să grebleze pe terenuri orizontale și în pantă, să are cu plug ușor de două-trei brazde, să prășească, să facă întrețineri de culturi și să înlăture zăpada sau grămezile de pământ cu ajutorul unei lame de buldozer montate în față. Și asta în condițiile în care nu i s-au înrăutățit deloc însușirile lui recunoscute de mijloc de transport, rămânându-i nealterate economicitatea, viteza, capacitatea de tracțiune. Cărăușul șoselelor a devenit și un utilaj productiv și polivalent al ogoarelor.
Mecanicul face agricultură în cămașă curată și ascultând radioul de la bord
Cum s-a reușit această recalificare în domeniul agricol a unui autoturism? Decanul facultății, profesor Enache Ionescu, explică: „Motorul de 70 CP are putere suficientă pentru a antrena și acționa toate aceste agregate suplimentare. Legătura se realizează prin reductoare, arbori cardanici și prize mecanice și hidraulice. Utilajele se cuplează în spate prin intermediul unui mecanism asemănător celui de la tractor. S-a căutat ca toate aceste amenajări să fie minime, pentru a nu scumpi prea mult mașina și a nu perturba producția ei de serie.” Manevrarea e simplă și civilizată. Agricultorul poate monta în zece minute cositoarea, în stânga, ca o antenă mai mare, și la sfârșit transportă fânul, în remorca agățată în spate. Sau, la fel de rapid și ușor, atașează plugul sau lama de buldozer, iar grebla pe pneuri îi permite să circule cu viteză maximă spre câmp. Autoturismul, cu toate grefele lui, arată suplu și elegant. Ca să nu mai vorbim că, stând în confortul din interior și comandând operațiunile brazdei de la manetele discrete de lângă schimbătorul de viteze, mecanicul face agricultură în cămașă curată și ascultând radioul de la bord. Echipamentele în lucru nu răpesc mult din caii putere ai mașinii, iar consumul de combustibil crește puțin, atingând doar 3-4 litri pe hectar. „Față de atâtea lucrări pe care știe să le facă, scumpirea autoturismului agricol nu e mare, cu circa 35 de mii de lei, ne spune inginerul Nicolae Mugea. Un producător individual își poate amortiza această investiție în maximum patru ani, luând în considerare doar operațiile din lan, fără a mai ține seama de funcția de transport pe care o face ca mașină obișnuită în restul timpului.”
Citește și Aro M461, vedetă în revistele sportive din Italia, în 1972
Născut dintr-o idee de o deosebită originalitate, el este o veritabilă premieră mondială
Șeful catedrei, Simion Popescu, își amintește: „Când am trecut de pe asfalt pe cernoziom, am avut emoții, deși eram siguri pe modelul ultim, căci trecusem prin multe variante constructive și de calcul. Un an am tatonat turația optimă și corelarea vitezei de înaintare cu cea de greblare. Până am ajuns la reductorul și cardanele compacte și silențioase, am eliminat soluțiile de transmisie cu lanț și curele, căci nu voiam ca randamentele să fie modeste, iar șoferul–agricultor să fie mereu cu unsoare pe mâini. În plus, examinatori erau acum actualii specialiști care ne fuseseră studenți și nu era nimerit să luăm note mici tocmai noi, foștii lor profesori. Până la urmă, totul a ieșit foarte bine”. Aceste prototipuri de care toată lumea întreabă când vor putea fi achiziționate din magazine sunt rodul muncii unor tehnicieni cu har și inventivitate, care au găsit sprijin și inventivitate la uzina din Câmpulung și la cea de profil din Turda, care, de altfel, e pregătită să introducă această noutate în producția de serie.
Ca niște specialiști care se respectă, autorii nu au pus punct preocupărilor lor în acest domeniu și deja au realizat o generație perfecționată: un ARO care este prevăzut în plus cu o benă gen autobasculantă pentru îngrășăminte, semințe, produse. Ca să nu mai vorbim despre proiectele deja concretizate, prin care se lărgește aria de munci făcute de autoturism și anume: antrenarea de fierăstraie pentru lemne, de grupuri electrogene, de pompe de irigare și instalații de muls la pășune. Născut dintr-o idee de deosebită originalitate, el este o veritabilă premieră mondială și deschide noi perspective de export. Argumentăm acest pronostic cu două secvențe sugestive. Niște turiști bulgari care vizitau Brașovul au observat în fața facultății autoturismul cu designul lui agrar și au întârziat la autocar peste un ceas tot analizându-l din toate unghiurile și interesându-se de el. Iar la Câmpulung, specialiștii chinezi, care au vizionat un film în care eroul principal era ARO-ul pentru agricultură, nu se mai opreau din întrebări și au strâns mâinile cu felicitări românilor. Autoturismul care respectă la fel de conștiincios regulile de „cedează trecerea” sau „Stop”, dar și pe cele de adâncime și lățime a arăturii, este așteptat cu nerăbdare în cooperativele mici și în gospodăriile individuale. Avându-l în curte, ți-ai cumpărat în același timp și un mijloc de transport eficace, și un tractor de putere medie.”
Sursa: www.aro4x4.ro
Citește și Trei maşini ARO au plecat într-o expediţie în Norvegia. Testare la -25 de grade Celsius
Citește și Șapte mașini Dacia 1300 – paradă la New York de Ziua României
0 Comentarii