Timorați. Controlați. Pe coridoare. La toaletă. În buzunare. La încingătoare. Până și în ureche. Auzi, domnule, în urechi… N-a mai rămas decât să-i mai caute în gură. Și în… pardon… Mă înțelegi. Ca pe lucrătorii din minele de aur. Sau de diamante. Sau pe scufundătorii de perle. Ca pe braconierii de bijuterii sau de droguri. Ca pe sclavii de altă dată…
Copiii noștri. Frumoșii. Deștepții. Floarea tinerimii. Generația de mâine. La primul lor examen din viață. Examenul de maturitate. Stresați. Timorați. Controlați. Se poate umilință mai mare?
Nu mă interesează spectacolul ieftin de la bacalaureat care a stârnit atâta scandal.
Se începe cu camerele de luat vederi. Sub acest ochi din pereți, din tavan și cine știe mai de unde, tânărul se simte cel puțin incomodat, nu-și poate aduna gândurile și nu poate să dea randamentul potențial. Introducerea camerelor de luat vederi a redus procentul de promovare cu 40%. Nu pentru că nu s-a mai copiat. Ci din motive de stres. Primul pas de libertate și democrație în sistemul de învățământ este desființarea acestui sistem de teroare.
Dar cea mai mare catastrofă acuzată de un adevărat grup de apărători din oficiu, este controlul corporal. Cum să-l cauți prin buzunare și ascunzătorile intime pe care le mai are? Dacă se gâdilă? Dacă face stres? Dar proaspătul candidat este suspectat de cum trece pragul școlii. Fapt socotit de cei care chipurile apără democrația și libertatea ca încă un abuz adăugat, pentru care se fac de vină profesorii, inspectorii școlari, funcționarii din minister, parlamentarii, guvernanții, de ce nu și Președinția. Ce mare lucru un receptor și un emițător minuscul, dintre cele folosite de spioni și de agenții sub acoperire? N-ai voie să te atingi de ei. În lumea tinerilor cu abțibilduri metalice pe sâni, pe buric și chiar pe limbă, toate aceste fleacuri pot fi declarate zorzoane sau podoabe originale. De ai fi chiar polițist în uniformă, care nu și-a aruncat niciodată chipiul peste gard, tot n-ai voie să afli ce e cu misterul acestor căști, microfoane și alte minuscule născociri, decât dacă ai avea mandat de la procuratură. Orice întrebare pe care o pui poate să fie interpretată ca un început de anchetă neautorizată. Dar dincolo de acest spectacol de operetă bufă stă o realitate foarte gravă. Iată că s-a creat un climat în care, chiar la vârsta aceasta a primilor pași în viață, tinerii aceștia, cu conștiința fragilă, cu caracterul în formare, află că se pot obține avantaje colosale fără muncă, pe căi dubioase. Frauda, falsul, escrocheria, corupția, hoția… Pe deasupra sau pe dedesubtul legilor făcute să fie permisibile. Și ești chiar încurajat și ajutat. De niște domni și niște doamne cu influență în opinia publică. În sfârșit au putut fi găsite cauzele și motivele eșecurilor la bacalaureat din ultimii ani. Soluția: desființarea supravegherii și a controlului. Dar iată că se cere anchetarea celor care fac ancheta. „N-ar fi mai bine să se desființeze acest sector din poliție și justiție?” ne sugerează acești formatori de opinie.
(Prof. Marin Ioniţă)
0 Comentarii