România a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar considerabil mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din Produsul Intern Brut. În perioada ianuarie–septembrie 2025, deficitul fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,35% din PIB.
Reducerea este de 1,53 puncte procentuale din PIB, iar în termeni nominali statul a înregistrat un deficit cu aproape 24 de miliarde de lei mai mic. În același timp, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.
Statul a încasat mai mulți bani, dar cheltuielile rămân ridicate
Ministerul Finanțelor a prezentat vineri, în ședința de Guvern, situația execuției bugetare, alături de datele privind fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În primele nouă luni, veniturile totale ale statului au ajuns la 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de anul trecut. Majorarea a fost susținută de încasările fiscale, în special din TVA, dar și de fondurile europene.
Cheltuielile au totalizat 600,59 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Deși statul a continuat să cheltuiască mai mult decât încasează, ritmul de creștere a veniturilor a fost superior celui al cheltuielilor, contribuind la reducerea deficitului.
Un capitol care continuă să pună presiune asupra bugetului este cel al dobânzilor. România a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzi în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului nu a fost însoțită de o diminuare a investițiilor. Dimpotrivă, acestea au crescut de la 82,62 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei.
Potrivit ministrului, prioritatea trebuie să fie finalizarea proiectelor care aduc beneficii concrete economiei și populației, nu doar anunțarea unor noi investiții.
„Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine”, a avertizat Nazare.
Acesta a anunțat că proiectele finanțate din bani publici și europeni vor trebui evaluate în funcție de stadiul lucrărilor, obligațiile financiare rămase și posibilitățile reale de finalizare.
Fondurile europene și PNRR, esențiale pentru buget
Un rol important în evoluția finanțelor publice l-au avut și banii primiți de la Uniunea Europeană. Sumele rambursate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de anul trecut.
Din această sumă, 22,69 miliarde de lei au reprezentat asistență financiară nerambursabilă prin PNRR, de peste două ori mai mult decât în perioada similară din 2025.
Până în prezent, România a încasat prin PNRR 13,27 miliarde de euro, dintre care 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro prin împrumuturi. Mai sunt de primit 6,43 miliarde de euro, aferente ultimelor două cereri de plată.
Ministerul Finanțelor precizează că o decizie a Comisiei Europene este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Ce urmează pentru bugetul României
Deși cifrele din primele nouă luni indică o îmbunătățire, deficitul bugetar nu a fost eliminat. Statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează, iar ținta stabilită pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB.
Alexandru Nazare a avertizat că procesul de reducere a deficitului trebuie să continue și în 2027, iar viitorul buget ar trebui construit în jurul investițiilor prioritare și al cheltuielilor care pot fi susținute financiar.
„Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității”, a declarat ministrul interimar.
Concluzia datelor prezentate de Ministerul Finanțelor este că România a reușit să reducă deficitul și să majoreze investițiile în primele nouă luni ale anului, însă presiunea cheltuielilor și costurile tot mai mari ale dobânzilor rămân provocări importante pentru bugetul din 2027.
0 Comentarii