Bani europeni destinați sprijinirii persoanelor vulnerabile din satele județului Dolj ar fi ajuns în centrul unei scheme de fraudare a achizițiilor publice. Cinci persoane au fost trimise în judecată de Parchetul European (EPPO), fiind acuzate că au pus la punct un mecanism prin care ar fi influențat atribuirea unor contracte finanțate din fonduri ale Uniunii Europene. Prejudiciul estimat de procurori se ridică la aproximativ 1,8 milioane de euro, echivalentul a 9,5 milioane de lei.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului București și vizează șapte proiecte europene implementate în tot atâtea localități rurale din Dolj. Programele aveau o componentă socială importantă: distribuirea de alimente pentru persoanele aflate în sărăcie și organizarea unor activități de formare pentru comunitățile marginalizate. Potrivit anchetatorilor, tocmai procedurile prin care urmau să fie contractate bunurile și serviciile necesare acestor proiecte ar fi fost manipulate.
Cum ar fi fost pusă la punct schema de fraudare a fondurilor europene
Conform comunicatului transmis de Parchetul European, presupusa activitate infracțională s-ar fi desfășurat între anii 2017 și 2022. În această perioadă, doi dintre inculpați ar fi coordonat gruparea și ar fi avut un rol decisiv în identificarea oportunităților de finanțare. Procurorii susțin că cei doi căutau programe europene pentru care localitățile rurale puteau solicita fonduri, după care luau legătura cu reprezentanții unor comunități din județul Dolj. Aceștia ar fi fost convinși să depună cereri de finanțare pentru proiectele respective.
Implicarea presupusului grup nu s-ar fi oprit însă la această etapă. Potrivit anchetei, cei doi inculpați ar fi pregătit atât documentația necesară obținerii finanțărilor, cât și actele aferente procedurilor de achiziție organizate ulterior. În acest fel, susțin procurorii, ar fi avut acces la informații despre contractele care urmau să fie atribuite. Datele ar fi fost transmise celorlalți trei membri ai grupării, care ar fi folosit diferite societăți comerciale pentru a participa la licitații.
Anchetatorii consideră că această împărțire a rolurilor ar fi permis grupării să influențeze procedurile de achiziție și să direcționeze contractele către firmele implicate în presupusa schemă.
Documente false pentru câștigarea contractelor
Un element central al acuzațiilor îl reprezintă documentele depuse în cadrul licitațiilor. Potrivit probelor invocate de EPPO, cei trei inculpați care participau la procedurile de achiziție prin intermediul unor societăți comerciale ar fi prezentat acte false pentru a demonstra că firmele îndeplineau condițiile necesare atribuirii contractelor. Documentele ar fi avut rolul de a crea aparența că participanții respectau criteriile de eligibilitate stabilite pentru licitații.
Procurorii susțin că nu a fost vorba despre o singură procedură, ci despre un mecanism repetat în cadrul mai multor proiecte europene. În total, rechizitoriul vizează 22 de proceduri de achiziție despre care anchetatorii afirmă că ar fi fost fraudate. Valoarea prejudiciului estimat în urma acestor operațiuni este de aproximativ 1,8 milioane de euro.
Proiectele vizau alimente pentru persoanele sărace și cursuri pentru comunitățile marginalizate
Fondurile aflate în centrul anchetei proveneau din Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei. Cele șapte proiecte erau destinate unor localități rurale din județul Dolj și urmăreau îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoane aflate în situații dificile. Printre activitățile prevăzute se numărau furnizarea de alimente către oameni care trăiesc în sărăcie, organizarea de ateliere și desfășurarea unor sesiuni de formare pentru comunități marginalizate.
Această destinație a finanțărilor face cazul deosebit de sensibil: banii europeni aveau rolul de a susține intervenții sociale în comunități vulnerabile, însă procurorii suspectează că procedurile de cheltuire a unei părți din aceste fonduri au fost deturnate printr-un sistem de licitații fraudate. Comunicatul EPPO nu precizează dacă activitățile sociale prevăzute în proiecte au fost realizate integral sau parțial și nici în ce măsură beneficiarii finali au primit bunurile ori serviciile promise. Acuzațiile prezentate se referă la presupusa fraudare a procedurilor de achiziție și la prejudiciul financiar rezultat.
Sechestru pe bunurile inculpaților pentru recuperarea prejudiciului
Anchetatorii au luat deja măsuri pentru a încerca recuperarea banilor despre care susțin că ar fi fost obținuți prin fraudă. Într-o etapă anterioară a dosarului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asupra unor bunuri aparținând inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului estimat la 1,8 milioane de euro.
Această măsură are rolul de a conserva bunuri care ar putea fi valorificate ulterior, în condițiile prevăzute de lege, dacă instanța va stabili obligații de reparare a prejudiciului. Trimiterea în judecată marchează încheierea etapei de urmărire penală și deschiderea fazei în care acuzațiile vor fi analizate de judecători.
Ce pedepse riscă cele cinci persoane trimise în judecată
Potrivit Parchetului European, dacă vor fi găsiți vinovați, cei cinci inculpați riscă pedepse cu închisoarea cuprinse între 3 și 10 ani. Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului București, instanța urmând să analizeze probele administrate de procurori și apărările formulate de inculpați.
Cazul scoate în evidență riscurile asociate gestionării fondurilor europene prin proceduri de achiziție care, potrivit acuzațiilor, pot fi manipulate încă din etapa pregătirii documentației. În acest dosar, miza este cu atât mai importantă cu cât finanțările vizau comunități rurale și persoane aflate în sărăcie. În fața judecătorilor vor ajunge acuzațiile privind 22 de licitații presupus fraudate, șapte proiecte europene și un prejudiciu de 9,5 milioane de lei.
Instanța va trebui să stabilească dacă mecanismul descris de Parchetul European a funcționat în modul prezentat de anchetatori și care este răspunderea fiecăruia dintre cei cinci inculpați.
0 Comentarii