Aşteptate de întreaga suflare liberală din ţara noastră, dar şi de cetăţenii neutri care îşi doresc ca desemnarea noului şef al PNL să aibă loc cât mai rapid pentru ca premierul Florin Cîţu să se ocupe doar de actul guvernării, cele două moţiuni liberale depuse săptămâna trecută în competiţia internă s-au dovedit două simple copy-paste-uri după programul de guvernare şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bineînţeles, cu mici tuşe politicianiste, conservator-tradiţionaliste, în cazul lui Ludovic Orban şi progresist-liberale, în cazul lui Florin Cîţu.

Forţa Dreptei – moţiunea depusă de candidatul Ludovic Orban, actualul preşedinte al PNL – şi România Liberală – moţiunea depusă de premierul Florin Cîţu, arată încă din titlu cele două viziuni pe care competitorii pentru funcţia de şef al formaţiunii politice liberale le au cu privire la soarta acesteia pentru anul 2024.

În timp ce Ludovic Orban îşi doreşte o guvernare care să coaguleze toate forţele politice de dreapta, cu punct principal PNL, Florin Cîţu îşi doreşte întreaga putere politică pentru PNL.

Citește și: Pitești. Acțiuni ale polițiștilor pentru prevenirea tâlhăriilor și înșelăciunilor

Ambii candidaţi amintesc în moţiunile lor despre valorile liberale, despre garantarea şi apărarea proprietăţii private, despre valorile tradiţionale şi creştine, despre apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi despre dezvoltarea mediului privat de afaceri.

În ceea ce priveşte dezvoltarea companiilor din ţara noastră, apar câteva diferenţe între moţiunea lui Cîţu şi moţiunea lui Ludovic Orban.

Astfel, premierul reia în moţiunea România Liberală principiile înscrise în PNRR şi anume „pe termen mediu şi lung se va urmări limitarea acordării de sprijin sub formă de granturi şi încurajarea finanţării prin instrumente specifice de pe piaţa financiară (participaţii la capital, crowfunding, business angels etc.) în vederea dezvoltării pe fundamente solide a afacerilor”. Granturile vor fi acordate, conform celor scrise de Florin Cîţu, doar pentru start-up-uri şi doar de la bugetul de stat.

Referitor la mediul privat de afaceri, Ludovic Orban susţine că „trebuie promovate deducerile fiscale care să încurajeze libera iniţiativă şi investiţiile în economie în locul subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat”, iar politica ajutoarelor de stat să fie limitată exclusiv la situaţii economice şi sociale excepţionale.

„În acelaşi timp, trebuie continuate politicile care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei româneşti prin dezvoltarea de instrumente financiare noi pentru stimularea capitalizării companiilor, asigurarea lichidităţii în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investiţiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiţii de capital de risc, sprijinirea proiectelor de investiţii publice şi private printr-o bancă românească de dezvoltare (n.red.- instituţie menţionată şi de Florin Cîţu) după modelul altor bănci europene de dezvoltare”, se arată în moţiunea Forţa Dreptei.

• Stoparea traseismului politic, între deziderat şi realitatea liberală

În privinţa componenţei PNL, Ludovic Orban susţine că formaţiunea politică „are nevoie la toate nivelurile de lideri, nu de şefi tentaţi să folosească abuziv puterea de decizie”.

Citește și: Secretarul general al PSD anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Cîțu

„Liderii partidului de la nivel local, judeţean şi naţional trebuie să fie accesibili membrilor de partid. Aceştia vor aloca timp comunicării cu membrii, vor fi receptivi la propunerile formulate, vor informa membrii PNL în privinţa activităţii conducerii, vor organiza lunar întâlniri cu membrii partidului”, se arată în moţiunea Forţa Dreptei, în care Ludovic Orban pune accentul pe atragerea de noi oameni în partid, care însă vor trece prin furcile caudine ale verificării efectuate de comisiile din cadrul fiecărei filiale.

În timp ce actualul preşedinte al PNL nu scrie în moţiunea sa o vorbă despre eventualii traseişti politici care vor dori să vină în formaţiunea liberală, Florin Cîţu precizează în moţiunea sa – România Liberală – că „PNL trebuie să se ferească a fi un ofertant de oportunităţi pentru oportunişti, despărţindu-se astfel de acceptarea traseismului politic şi de alianţe de conjunctură”.

„Acest fapt s-a dovedit tot mai deranjant pentru însăşi identitatea noastră ca liberali, care trebuie refăcută în adevărata ei lumină şi ţinând cont de istoricul benefic şi de necontestat pentru România”, mai spune premierul Florin Cîţu în documentul respectiv, deşi el tocmai l-a desemnat săptămâna trecută pentru funcţia de ministru al finanţelor pe un fost traseist politic, Dan Vîlceanu, trecut de la PSD, la PDL, pentru ca ulterior, odată cu fuziunea, să ajungă în ograda PNL.

• Forţa Dreptei: Proiectele aleşilor locali ai PNL, sprijinite obligatoriu de Guvern

În ceea ce priveşte relaţia cu aleşii locali ai PNL, dacă moţiunea România Liberală nu conţine prea multe elemente, în schimb Forţa Dreptei, a lui Orban, stabileşte linii clare, directoare, de influenţare a actului de guvernare de deciziile politice favorabile primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene din partea PNL.

Citește și: 23 August 1939: S-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, actul prin care România a pierdut Basarabia și Bucovina de nord

„Obligaţia conducerii Partidului Naţional Liberal şi a Guvernului condus de PNL este aceea de a sprijini toate proiectele comunităţilor locale conduse de primari liberali şi ale judeţelor conduse de preşedinţii de Consilii Judeţene ai Partidului Naţional Liberal. În cadrul Secretariatului general va fi înfiinţat un departament special pentru relaţia cu reprezentanţii PNL în administraţia locală, care va avea rolul de suport al aleşilor locali în relaţia cu activitatea Guvernului şi în relaţia cu parlamentarii pentru probleme de natură legislativă (va prelua şi va transmite grupurilor parlamentare propunerile de modificări legislative susţinute de primari), în susţinerea demersurilor pe lângă administraţia centrală, în diseminarea rapidă a informaţiilor utile, în demersurile de obţinere de finanţări pentru proiecte de investiţii locale, în acordarea de asistenţă de specialitate”, se arată în moţiunea depusă de Ludovic Orban.

Pe lângă acest punct în plus în relaţia directă cu aleşii locali ai PNL, Orban mai înscrie încă unul în moţiunea sa, şi anume garantarea libertăţii de exprimare în interiorul formaţiunii politice liberale.

„Libertatea de exprimare în interiorul partidului este garantată. Delictul de opinie nu trebuie să existe în viaţa internă a partidului. Niciun membru al PNL care îşi exprimă opinia şi votul, în interiorul partidului, chiar dacă acestea sunt diferite de opinia liderului, nu va avea de suferit”, se arată în documentul intitulat Forţei Dreptei, în timp ce în România Liberală premierul Florin Cîţu face apel la disciplina de partid.

• România Liberală – o compilaţie de texte bizare

Ar mai fi de menţionat că moţiunea premierului pare, la prima vedere, a fi întocmită de aceeaşi echipă de comunicatori care fixa de la Palatul Victoria, într-un document cu antetul Guvernului, punctajul de comunicare în campania internă pentru alegerea preşedintelui PNL.

Citește și: Circotecă la Judecătoria Piteşti / Inculpatul Stelică Crăciun, dat afară din sala de judecată fiindcă înregistra procesul

Numai aşa pot fi explicate texte de genul „Suntem în PNL pentru că suntem liberali”, „Împreună decidem kilometrul zero al liberalismului” şi „Dacă timp de aproape 150 de ani dezvoltarea în România a fost centrată pe stat, iar cetăţeanul a fost dominat de stat, viziunea României Liberale se concentrează pe cetăţean şi pe comunităţile locale”.

Nu de alta, dar criticând 150 de ani de politică centrată pe stat, în timp ce el doreşte să facă politică axată pe cetăţean şi comunităţile locale, Florin Cîţu anulează practic întreaga istorie a PNL – formaţiune politică înfiinţată în 1875 (n.red. – adevăratul kilometru zero al liberalismului) – şi întreaga activitate depusă de familia Brătianu.

Cert este că Florin Cîţu doreşte reducerea influenţei statului în viaţa cetăţenilor şi a mediului privat de afaceri.

„Pentru acţiunea politică a proiectului României Liberale, obiectivul reducerii substanţiale a rolului statului dobândeşte o prioritate absolută. Aceasta înseamnă că orice măsură sau instituţie politică trebuie privită şi cântărită în funcţie de măsura în care contribuie sau nu la reducerea implicării statului în economie. A venit timpul unei schimbări de paradigmă. Este nevoie să ne îndreptăm atenţia asupra valorilor autentic liberale precum libertatea, spiritul întreprinzător, responsabilitatea personală. În acest sens, este imperativ să readucem în centrul discuţiei instituţia proprietăţii private şi să descătuşăm spiritul antreprenorial care continuă să fie înăbuşit de reglementări, de o povară fiscală excesivă şi de un aparat birocratic supradimensionat şi ineficient. A sosit clipa să recunoaştem că dezvoltarea poate veni numai în măsura în care avem un cadru instituţional propice economisirii şi alocării resurselor prin mecanismul pieţei libere”, se arată în moţiunea premierului.

Citește și: Avocatul Sabie i se plânge lui Crăciun că procurorul Ioana i-a făcut plângere la DNA

În timp ce Ludovic Orban a anunţat că moţiunea Forţa Dreptei este una liberal-conservatoare, moţiunea premierului Florin Cîţu vorbeşte despre principii de centru-dreapta, care au drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul.

Urmează o lună de foc pentru liberali. Cele două moţiuni vor fi prezentate până în 15 septembrie de către cei doi candidaţi la şefia PNL în toate filialele judeţene ale partidului, urmând ca votul cu privire la cei doi candidaţi să fie exprimat de 5000 de delegaţi la Congresul care va avea loc în 25 septembrie.

Articol preluat din ziarul bursa.ro