Studiu Frames: Şcoala românească trebuie să modifice radical modul în care învață copiii

Cum pregătim generaţia care ne va lua locul

Potrivit unui studiu Frames, pentru a-și menține potenţialul de creştere economică în următorii 10 ani, România ar avea nevoie de aproape 1 milion de angajaţi specializaţi – dintre care, de exemplu, mai mult de 100.000 în industria automotive și peste 250.000 în sectorul construcțiilor.

De unde vor veni acești oameni calificați?  În mod normal de pe băncile şcolii.

Pentru elevii din România, informațiile despre cariere și despre ceea ce implică cu adevărat acestea sunt, în general, puține și incomplete. Aspirațiile lor sunt, de cele mai multe ori, limitate de propriile contacte, informații și oportunități locale.

De cele mai multe ori, profesorii au puțină experiență profesională în afara învățământului; iar cunoștințele membrilor familiei pot fi limitate, modelate într-o epocă foarte diferită.

Citește și:

• Toţi inculpaţii din dosarul „Consultanţa”, achitaţi la instanţa supremă!
• Comisarul-şef Cristian Mihalcea continuă dezvăluirile. Şefii ştiau de doi ani despre amantlâcurile din Poliţia argeşeană!
• Se impune DEMITEREA directorului D.S. Argeş, Armand Chiriloiu

,, Este important ca tinerii să aibă o destinație sigură, dar să fie agnostici în ceea ce privește calea de urmat. Iar alegerea unei căi optime ţine, până la urmă, de competențe, alături de experiențele și rezultatele şcolare. Scopul, până la urmă, este să-I ajutăm pe elevi să găsească un loc, un domeniu, în care să se poată dezvolta. Şcoala românească trebuie să fie locul în care talentul, aptitudinile şi inovaţia să se afle în prim-plan „, afirmă experţii.

Educația, de la vorbe la fapte

Datele Eurostat arată că, în prezent, România este codașa europeană în ceea ce privește participarea adulților la educaţie profesională.

Doar 2% dintre români au participat, în ultimii ani, la cursuri de reorientare profesională, cu scopul de a-și găsi un loc de muncă mai bun, cu un salariu pe măsură.

Potrivit experților, această situaţie are legătură cu educaţia primită acasă şi mai ales din școală.
Un barometru recent arăta că numai 2% dintre elevi sunt puternic motivați de ce se întâmplă la școală. Și asta pentru că școala românească, în cele mai multe cazuri, întârzie să ofere un mod de învățare adaptat lumii în care trăim.

,,Dincolo de puţinele excepţii, mai ales din sectorul privat de educaţie, în şcoala românească se face, din păcate, aceeaşi carte ca acum 30 de ani. Manuale încărcate, scheme didactice îngheţate în timp şi profesori neadaptaţi realităţii.  Nu e de mirare că am ajuns lideri europeni la analfabetism funcțional, la abandon școlar și la demotivarea copiilor. Cum să te gândeşti că această generaţie va fi capabilă să ne ia locul, să lucreze în fabricile digitale?’’, se întreabă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit experţilor Frames, şcoala românească are nevoie de o abordare în ton cu schimbările din economie, mutarea atenţiei de la disciplinele singulare la studiul integrat al unor fenomene fiind absolut esenţială pentru poziţionarea copiilor pe o traiectorie predictibilă şi promiţătoare în viaţă.

,,Descoperirea și dezvoltarea competențelor cheie ale copiilor trebuie să se afle în prim-plan.
Să reușești, printr-o evaluare periodică, să descoperi aptitudinile copilului și să-l îndrepți spre domeniul în care se va adapta cel mai bine trebuie să devină regulă de aur în sistemul educațional.

Gândirea critică, competențele IT, dezvoltarea literației și a spiritului inovativ, antreprenorial cred că trebuie să se afle în prim-plan, așa cum noi am implementat deja în curricula noastră’’, afirmă experţii.
Chiar dacă Educaţia şi-a dublat bugetul în ultimii 10 ani, finanţarea pe elev crescând cu mai mult de 120%, România continuă se afle pe primul loc în rândul țărilor mari producătoare de analfabetism funcțional la nivelul învățământului secundar.

De ce? Pentru că nu avem, din păcate, un sistem educațional care să stimuleze elevii să învețe pentru viitorul lor. La noi scopul este obținerea notelor, a diplomelor, nu a competențelor care vor conta pe piața muncii din viitor, spun specialiştii.

,, Procesul de educație trebuie să își schimbe caracterul, de la informativ la formativ. Numai așa vom transforma anii de școală în ani de învățare. Atractivitatea metodelor folosite de către şcoli în organizarea programelor educaţionale (materii integrate, proiecte multiculturale digitalizate etc.), focusul pe descoperirea şi exploatarea aptitudinilor elevilor, inclusiv prin programe de mentorat sau internship, programele de monitorizare a perfomanţei individuale şcolare vor fi decisive în dezvoltarea unei generaţii capabile să construiască o societate performantă şi o economie în creştere’’, arată analiza Frames.

Cum arată viitorul pentru elevii de azi

Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale , elevii de astăzi se vor lovi de o realitate compet diferită în următorii ani, atunci când vor ajunge să îşi aleagă o meserie.
Potrivit experţilor, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analiști de date și dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suport în domeniile tehnologice, specialişti big data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators.

La mare căutare se vor afla și angajații care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populație, vânzări online/offline și marketingul digital.

Dincolo de meseriile oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni capabili să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.

,,Evoluția României în viitor, chiar bunăstarea noastra a tuturor depinde de modul în care ne vom pregăti copiii, de cum le vom exploata potenţialul, de cum vom ajuta sistemul de educație, prin facilități fiscale (scutiri de taxe pentru investiţii educaționale, sponsorizări, proiecte educaționale și de business etc.). Avem nevoie de o schimbare fundamentală de paradigmă, în care rolul școlii să fie acela de a urma valorizarea potențialului copilului, nu de a-l standardiza și cuantifica în niste limite arbitrare’’, spun experţii.

Realitatea arată însă că școala românească continuă să producă sute de mii de absolvenți fără nicio competență de viitor, dovadă că 81% dintre firme reușesc cu greu să găsească angajaţi.

,,Statistica relevă că peste 60% dintre tinerii care finalizează studiile în cadrul sistemului formal de educație ies de pe băncile școlii fără competențe sau cu realizări foarte slabe la capitolul științe, matematică și chiar și la scris și citit.

În aceste condiţii, accesul acestora la o formare profesională în ocupații valorizate pe piața muncii devine o misiune aproape imposibilă’’, afirmă experţii.

Studiul realizat de compania de consultanţă Frames arată că, în prezent, peste 1,8 milioane de persoane adulte se află în afara sistemului ISCED de clasificare și, practic, nu pot accede la cursuri de formare profesională de nivel 1.

Așa se ajunge ca mulţi dintre ei să fie nevoiți să lucreze în joburi prost plătite, fără calificare, sau în ocupații care și-au pierdut relevanța sau care se află pe cale de dispariție, cum este cazul casierilor din hipermarketuri.

În plus, cursurile de pregătire profesională sunt puţine şi vizează, în general, meserii care nu sunt de viitor.

O Românie tot mai bătrână

Datele de la Institutul de Statistică arată că România se îndreaptă spre o criză de personal majoră, în orizontul următorilor 10 ani. Asta mai cu seamă că 1,7 milioane de români vor ieşi la pensie (decreţeii), iar fenomenul de îmbătrânire a populaţiei tinde să se accentueze.

Citește și:

• O judecătoare recunoaşte incompatibilitatea şi face cerere de abţinere, dar o colegă a ei, tot de la Tribunalul Argeş, nu o crede! Şi-atunci, noi ce încredere să mai avem în justiţie?!
• Podul lui Carol, din Câmpulung, de la poveste cu iz de legendă la subiect de contre între Lasconi şi Consiliul Judeţean Argeş
• Legiștii au anunțat cauza morții ziaristei Iulia Marin. De ce a murit piteșteanca

Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni.

În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

 Evoluția negativă estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani.
 Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.

Studiul Frames care stă la baza analizei a fost realizat pe baza datelor statistice de la Ministerul Educaţiei, cel al Muncii, Eurostat, INS, CEDFP, World Economic Forum, ANOFM şi alte surse publice.