În atenția: Domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României
Domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne

Doamnei Mădălina Turza, consilieră de stat în cadrul Cancelariei
prim-ministrului; coordonatoarea Comitetului de monitorizare a
implementării Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane la
nivelul Cancelariei

Membrii platformei ProTECT, rețea care reunește organizații implicate în
eforturile de combatere a traficului de persoane, au analizat concluziile și
recomandările raportului anual de monitorizare a traficului de persoane al
Departamentului de Stat al Statelor Unite (TIP Report) și au urmărit reacțiile publice
ale actorilor instituționali în urma publicării acestuia.

Citește și: După ce DNA a demarat o anchetă, IPJ Argeş a invalidat concursurile pentru cei doi şefi de birou din cadrul SICE

România fost reinclusă în grupul statelor din Pilonul 2 (Tier 2), după ce trei ani
consecutiv a fost retrogradată pe listă de monitorizare a Pilonului 2 (Tier 2
Watchlist), datorită neimplementării recomandărilor cuprinse în rapoartele din
ultimul deceniu. Pentru noi, departe de a fi o victorie, revenirea în Pilonul 2 înseamnă
doar evitarea circumstanțială a includerii în Pilonul 3, cu consecințe diplomatice,
reputaționale și practice extrem de serioase pentru România.

Reamintim că TIP Report este un instrument diplomatic care urmărește
îndeplinirea unor standarde minime în lupta împotriva traficului de persoane și
nicidecum un instrument care să identifice statele care au excelat. Prin urmare,
clasificarea chiar în Pilonul 1 (Tier 1), reprezintă doar îndeplinirea unor cerințe minime
în cele 3 domenii principale: prevenirea traficului de persoane, protecția victimelor și
pedepsirea vinovaților. Așadar, considerăm că reacțiile publice generate de
publicarea raportului au fost excesiv de optimiste, neexistând până în acest moment
o abordare realistă, critică la recomandările care vizează problemele sistemice cu
care încă se confruntă țara noastră.

Citește și: Nici Primăria, nici Prefectura, nici ISC-ul nu arată publicului hibele autorizaţiei pentru B-dul Pardon

Considerăm acest demers extrem de important, datorită constatării prezenței
în TIP Report și a pozițiilor guvernamentale care i-au urmat, a unor serii de date și
informații asupra acurateței cărora avem rezerve. Printre acestea, cele mai serioase
sunt legate de numărul de victime asistate de către serviciile publice și calculele de
cost aferente. Din experiența organizațiilor membre, care oferă servicii de protecție și
asistență specializată chiar în lipsa fondurilor guvernamentale, considerăm că aceste
cifre nu reflectă realitatea cunoscută. Cerem așadar clarificarea de urgentă a
numărului de victime asistate, având în vedere că cel puțin 201 victime ale traficului
de persoane au primit asistență specializată din partea organizațiilor
neguvernamentale membre ale platformei. Prin urmare, menționarea în spațiul
public a procentului de 90% victime asistate de serviciile publice și 10% asistate de
organizații private din cele 340 care și-au exprimat acordul (din totalul de 505)
necesită o imediată clarificare. Aceste numere trebuie coroborate cu suma de 55
milioane RON pe care raportul o menționează ca fiind finanțare publică destinată
minorilor victime ale traficului de persoane, căreia se adaugă suma de 1,75 milioane
RON pentru asistența victimelor adulte ale traficului de persoane din bugetul
Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Lista itemilor care considerăm că au nevoie de mai multă clarificări este
anexată prezentei scrisori.
Faptul că după trei ani de eforturi rămânem în punctul în care nu îndeplinim
în totalitate standardele minime, deși se fac eforturi în acest sens, este un
avertisment pentru autorități și pentru noi ca societate, că eforturile pe care le facem
nu sunt suficiente, iar soluțiile gândite nu generează efectele dorite și necesare De
altfel, concluziile generale ale întregului Raport indică faptul că nu lipsa strategiilor
sau incapacitatea de a propune soluții este problema, ci finanțarea acestora,
combinată cu voința politică de a le pune în practică eficient.

Înțelegem că acest instrument diplomatic se bazează pe dialogul dintre
autoritățile române și cele americane, bazate pe informațiile transmise de
autoritățile române, printre altele, în documentul intitulat Răspunsul autorităților
române la TIP Report. Am solicitat consultarea acestui document încă din luna
februarie, o dată cu întâlnirea Comitetului de monitorizare a implementării
Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane, care marcat și trecerea
acestuia din subordinea Ministerului Afacerilor Interne la Cancelaria Primului
ministru.

Citește și: Polițistul Aioanei a turnat tot, iar DNA a cerut amânarea aplicării pedepsei cu închisoarea

Menționăm că în continuare solicităm consultarea acestui document și
demararea unui dialog privind metodologia de lucru și colectare a datelor de către
instituțiile aferente, în contextul în care autoritățile române au menționat efortul
extraordinar făcut pentru a întocmi acest răspuns, al cărui succes a fost datorat, tot
conform acestora, trecerii comitetului de monitorizare în subordinea premierului.
Considerăm că această nevoie de clarificare este absolut necesară în virtutea
colaborării transparente și de bună credință între instituțiile guvernamentale și
organizațiile neguvernamentale, precum și pentru mai buna înțelegere a
fenomenului de către public larg. De altfel, nevoia unei astfel de colaborări, într-o
formă recunoscută instituțional, a fost menționată drept o prioritate chiar de către
autorii raportului, prin declarația Secretarului de Stat american, Antony Blinken, la
lansarea raportului. Tot ca priorități, în același context, au fost menționate nevoia
unei mai bune colectări a datelor legate de traficul de persoane, precum și a evaluării
eficienței măsurilor de politici publice implementate.