În perioada 12-16 octombrie, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat Salonul Cărții Argeșene, manifestare ajunsă la cea de-a X-a ediție. Evenimentul și-a propus să promoveze literatura românească contemporană, în contextul valorificării potențialului creativ demn de luat în seamă, pe care îl au municipiul Pitești și județul Argeș.

Astfel, în fiecare zi, după un program prestabilit, au avut loc lansări de carte, conferințe și  dezbateri pe teme literare de actualitate.
Evenimentul s-a bucurat de prezența a două pesonalități marcante ale lumii literare și științifice din România: poeta Ana Blandiana și antropologul Vintilă Mihăilescu.

Expoziție de fotografie japoneză și lansarea volumului „Japonia, lacrimă și stea”

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc, luni, 12 octombrie, în holul central al Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, prin vernisajul expoziției de fotografie japoneză (autori Yoshinori Hashimoto și Masavobu Yoshimura) și lansarea volumului „Japonia, lacrimă și stea”, autor – scriitorul și diplomatul Mihai Epure. Discursurile de întâmpinare la începutul acestei ediții de salon i-au aparținut poetei Denisa Popescu, prefectului Mihai Oprescu, vicepreședintelui Consiliului Județean Argeș, Constantin Polexe, managerului Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, Octavian Mihail Sachelarie.
Tot luni, 12 octombrie, a avut loc lansarea cărții de poezie „Casa de iasomie”, autoare Daniela Voiculescu. Este cea de-a 20-a carte de poezie a Danielei Voiculescu, care a fost primită cu interes de publicul argeșean.

„Ziua monografiei”

Ziua de 13 octombrie a fost dedicată lansării a două monografii importante pentru arealul Argeș-Muscel. Este vorba de „Monogafia comunei Teiu din Valea Mozacului”, autor Nicolae Eremia și a „Monografiei comunei Priboieni”, autor Ion Florescu. Ambele cărți au fost publicate la Editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș.
„Cele două monografii sunt realizări deosebite în domeniul respectiv. Diferențele stilistice sunt vizibile. Punctul comun este reprezentat de faptul că amândouă adaugă ceva la ceea ce predecesorii au scris despre identitatea locală”, a precizat Alexandru Mărchidan, directorul Editurii Alean.

„Captivi în povestea” Iuditei Dodu Ieremia

„Salonul Cărții Argeșene” a continuat miercuri, 14 octombrie, la ora 13.00, cu un eveniment în care poezia și grația și-au dat mâna. Este vorba de lansarea unui nou volum de versuri semnat de prof. Iudita Dodu Ieremia, intitulat „Captivi în poveste” (Editura Tiparg, Pitești, 2015).
Despre acest volum au vorbit poeta Denisa Popescu, prof. Lucian Costache, prof. Mona Vâlceanu și prof. Carmen Simulescu. Actrița Daniela Butușină Foursin a recitat câteva poezii din acest volum, reușind să capteze farmecul și delicatețea versurilor compuse de Iudita Dodu Ieremia.

Ana Blandiana: „Dacă lumea ar fi fost creată de poeți, aceasta ar fi arătat cu totul altfel”

Ziua de joi, 15 octombrie, a fost o zi specială a „Salonului Cărții Argeșene” prin conferința pe care Ana Blandiana a susținut-o la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș. Sala de Conferințe a bibliotecii a fost neîncăpătoare, publicul argeșean fiind extrem de curios să o asculte pe Ana Blandiana, faimoasa disidentă și apărătoare a drepturilor civice din România.
Tema conferinței a pornit de la un celebru vers al lui Holderlin –  „La ce bun poeții în vremuri de restriște?”, poeta Ana Blandiana oprindu-se asupra relației dintre scriitor și putere, dintre scriitor și realitate.
În deschiderea evenimentului, au vorbit poeta Denisa Popescu, managerul instituției organizatoare, Octavian Mihail Sachelarie, și prefectul județului Argeș, Mihai Oprescu. Conferința a debutat cu o festivitate de premiere, Asociația pentru Tineret Muntenia (coordonată de Valentin Uruc) și Consiliul Județean Argeș înmânându-i scriitoarei Ana Blandiana „Medalia comemorativă Ion Minulescu 1945-2015”. 
La întrebarea lui Holderlin – „La ce bun poeții în vremuri de restriște” – Ana Blandiana a răspuns într-o manieră grav-confesivă, dimensiune care este definitorie și pentru creația sa poetică. Fior metafizic, emoție nedisimulată, entuziast angajament civic – astfel s-ar rezuma discursul  Anei Blandiana:
„Am fost nu numai autorul cărților mele, ci și autorul «tăcerilor» mele, grație celor care m-au transformat dintr-un scriitor singur, într-un lider de opinie. Relația scriitorilor cu puterea există în toate epocile. În epocile libere ea este mai lipsită de importanță decât în epocile totalitare. Libertatea cuvântului a diminuat importanța cuvântului – acesta a fost primul lucru pe care l-am descoperit după Revoluție. Între eliberare și libertate stă criza tranziției și a provizoratului. Tot cultura poate înfrânge criza de identitate care ne marchează existența. În acest peisaj, la ce bun poeții? Poeții sunt cei care, într-o lume stăpânită de rău și urât, țin aprinsă flacăra binelui și a frumosului printr-o aură a iubirii și un printr-un scut magic împotriva urii. Poetul nu este creatorul, ci martorul lumii prin care trece. Dacă lumea ar fi fost creată de poeți, aceasta ar fi arătat cu totul altfel”.

Lansarea lucrării „Popas în China”, autor Ion Pătrașcu

Vineri, 16 octombrie, în ultima zi a „Salonului Cărții Argeșene”, a avut loc lansarea volumului de călătorie „Popas în China” (Editura Printech, București, 2015), autor scriitorul și diplomatul Ion Pătrașcu. Cartea a crescut dintr-o rubrică statornică pe care autorul a susținut-o în Curtea de Argeș.

Antropologul Vintilă Mihăilescu: „Problema străinului este cea mai mare problemă a omenirii”

„Salonul Cărții Argeșene” s-a încheiat în forță cu un eveniment cultural de excepție, care a avut loc vineri, 16 octombrie: conferința publică „Reprezentarea străinului” și lansarea volumului antropologic „Condiția romă și schimbarea discursului”, autori antropologul Vintilă Mihăilescu și istoricul Petre Matei.
„Punerea în perspectivă a problematicii străinului pornește de la analiza diverselor înfățișări ale străinului. Problema străinului este cea mai mare problemă a omenirii. Din partea străinului nu știi la ce să te aștepți. Omenirea nu poate trăi fără un orizont de așteptări precis. Străinul este pretutindeni ambivalent: poate fi o forță malefică sau una benefică. Există dintotdeauna o ambivalență structurală a străinului și două atitudini față de acesta: de evitare sau de asimilare (ospitalitate și ostilitate). De fapt, cele două atitudini polare, contradictorii, au aceeași rădăcină, sunt fața și reversul aceleiași monezi. Țiganul e străinul căruia nu i se oferă. Există o amplificare paroxistică în ultimii ani ai acestei atitudini de ostilitate față de țigani”, a precizat antropologul Vintilă Mihăilescu.
Sabina BUSUIOC