Salariul minim reprezintă unul dintre principalele instrumente de politici sociale și redistribuire aflate la dispoziția guvernului prin care se realizează echitatea socială, reducerea sărăciei și a inegalităților.
Rolul acestui instrument este unul eminamente social, însă creșterea salariului minim determină o serie de efecte benefice pentru economie, printre care menționăm: stimularea economiei prin creșterea cererii de bunuri și servicii; reducerea plăților informale și creșterea intrărilor la buget, creste capacitatea lucratorului de a fi bancabil, reducerea fluxului migraționist de personal.
Citește și: Euro a atins o a treia cotă istorică. Criza politică aruncă în aer leul
CNS Cartel ALFA susține realizarea unui acord tripartit (guvern – patronate- sindicate) care să cuprindă valorile de majorare ale salariului minim pe următorii trei ani, cu un mecanism de corecție pe parcurs, în cazul în care indicatorii înregistrează modificări față de valorile prognozate.
Majorarea salariului minim trebuie să urmărească convergența în două direcții:
- Corelarea valorii nete a salariului minim cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.
- Realizarea unui raport între salariul minim și salariul mediu de 50%, conform prevederilor proiectului de directivă privind salariile minime adecvate.
Argumente în favoarea creșterii salariului minim:
- Valoarea netă a salariului minim acoperă doar jumătate din coșul minim de consum, a cărui valoare, calculate pentru anul 2020, este 2818 lei pentru o persoană și 7.278 lei pentru o familie de cu doi copii. Din 1.386 de lei nu se pot asigura toate cheltuielile necesare unui trai demn, acest venit condamnând lucrătorii la sărăcie.
- PIB-ul pe cap de locuitor este acum 72% din media UE, dar salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE;
- Productivitatea muncii este de 65% din media UE, dar lucrătorii români primesc o pondere mult mai mică din PIB la crearea căruia contribuie: 38,2% din PIB revine muncii, față de 47,8% în restul UE; Pentru a echilibra această distribuție inechitabilă, este nevoie de creșteri ale salariului minim mult peste creșterile productivității anuale. În caz contrar, problemele binecunoscute nu vor întârzia să se adâncească: sărăcie, emigrare în masă, muncă informală etc
Citește și: Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Cel mai mare beneficiar al scumpirilor este STATUL
Creșterile salariului minim din ultimii ani în România sunt mai mici decât creșterile generale ale salariului minim în UE, ceea ce determină o pierdere de convergență și un stimulent suplimentar pentru migrație. Am arătat aici că, dincolo de valorile procentuale, de multe ori înșelătoare, fiind raportate la baze diferite, România a avut cea mai mică creștere netă a salariului minim în 2021. La fel în 2020, creșterea din România a fost mai mică decât creșterile generale de salarii minime din țările europene (am arătat asta aici). Datele Eurostat indică același lucru: în anul 2020 salariul orar a crescut în zona Euro cu 90 de cenți, în timp ce în România a crescut cu 40 de eurocenți. Așadar, în ultimii ani, decalajul față de restul țărilor europene a crescut, nu a scăzut, determinând continuarea migrației masive a lucrătorilor și condamnă România la subdezvoltare.
- Niciuna dintre previziunile privind presupusele efecte negative ale creșterii salariului minim – pierderea de locuri de muncă și creșterea inflației – folosite ca argumente pentru menținerea scăzută a salariului, nu s-au adeverit în timp. Dimpotrivă, creșterea salariului minim, în unii ani chiar cu procente semnificative, a fost asociată cu creșterea ocupării și creării de locuri de muncă. Mai multe despre miturile privind salariului minim, în studiul Salariul minim și traiul minim decent – de la mituri la oportunități
Protest Cartel Alfa pentru un salariu minim decent
Având în vedere toate cele expuse, CNS Cartel ALFA consideră că o creștere robustă a salariului minim anul acesta și susținută în următorii ani este nu doar necesară, dar și pe deplin justificată. Încă din decembrie 2020 susținem această revendicare a lucrătorilor români prin multiple acțiuni de stradă, scrisori și petiții adresate guvernanților, discuții cu parlamentarii și europarlamentarii, acțiuni la nivelul ambasadelor și a instituțiilor europene, la Bruxelles și Strasbourg, prin Caravana drepturilor sociale. Ținând cont de aceste argumente și de toate datele pe care le avem la dispoziție în acest moment, CNS Cartel ALFA susține creșterea salariului minim garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea brută de 2.550 de lei, reprezentând o creștere netă de 143 lei.
În același timp, nu trebuie să pierdem din vedere că salariul minim trebuie să rămână un nivel de remunerație de bază, corespondent posturilor care nu presupun calificări, pregătire și experiență profesională. Înainte de adoptarea Legii Dialogului Social, cca. 8% din salarii erau încadrate la minim, în timp ce în prezent procentul a ajuns la peste 30% din salariile înregistrate în Revisal.
Pentru a re-echilibra distribuția salariilor, prin reintroducerea grilelor salariale, este urgentă modificarea Legii dialogului social și deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile.
Citește și: Studiu Frames. România, îngropată în gunoaie. O afacere de aproape jumătate de miliard de euro
Lucrătorii așteaptă politici guvernamentale orientate către cetățeni și aplicarea angajamentelor pe care România, prin președintele Klaus Werner Johannis, le-a luat la nivel european prin Pilonul European al Drepturilor Sociale pentru o redresare axată pe bunăstarea oamenilor.
Salariul minim trebuie să asigure cel puțin un trai minim decent!
0 Comentarii