În luna iulie 2016, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti, locuit în proporție majoritară de romi. Nu mai puţin de 38 de persoane au fost arestate. Romii au fost acuzaţi că, pe parcursul a 12 ani, au racolat aproximativ 40 de persoane prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea, pe care le-au supus la executarea de munci în mod forţat. Cei mai mulți dintre stăpânii de sclavi au fost condamnați la închisoare, pedepsele variind între 3 și 18 ani.

Victimele – care erau adulți săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice – erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse la muncă.
Printre sclavii eliberați acum mai bine de trei ani au fost și doi minori, frați, originari din Argeș. Băieții au fost preluaţi de către DGASPC Argeș și trimişi în plasament de urgenţă. După această măsură, băieții au fost înscriși la un cabinet medical și la școală. Cei doi frați sunt și astăzi în sistem, într-un centru din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș.

Ajutor din partea Primăriei Valea Mare-Pravăţ pentru părinții celor doi frați

În 2016, în urma descinderilor de la Berevoești, DGASPC Argeș a preluat în total 21 de copii, dintre care doi erau victime, iar 19 erau copiii stăpânilor de sclavi. Cei doi minori ținuți sclavi din 2012 până în 2016, după ce au fost vânduți de propria mamă, se află și acum într-o casă de tip familial (CTF). Cele două victime au fost evaluate din punct de vedere medical și consiliate psihologic. Ei au beneficiat de tabere și activități extrașcolare specifice vârstei.
La momentul descinderilor, s-a făcut evaluarea psihologică a familiei din care au provenit cei doi minori. S-a constatat că nu se poate face reintegrarea în familia inițială, iar la baza acestei decizii stă un ansamblu de factori, printre care condițiile materiale, dar și moralitatea părinților. Mai mult, se pare că băieții mai au trei frați. Am luat legătura și cu Ion Boncoi, primarul de la Valea Mare-Pravăț, acolo unde locuiesc părinții copiilor. Așa am aflat că Primăria de la Valea Mare- Pravăț a încercat în repetate rânduri să îi ajute pe părinți. „Am renovat casa. Am pus tablă. Părinții nu au serviciu, n-au ajutor social, nu își fac. N-au buletine. Alerg după ei să le fac buletine. Am vrut să le facem ajutor social, dar n-ai cu cine”, a spus primarul Ion Boncoi. În total, în comuna Valea Mare-Pravăț sunt aproximativ 300 de dosare de ajutor social și 1500 de romi.
Acum, cei doi frați, Ionuț Dragoș Mărunțelu și Costinel Mărunțelu, au 15 și, respectiv, 17 ani. Ei beneficiază de toate serviciile unei case de tip familial. Angajații de la DGASPC Argeș ne-au precizat că frații nu sunt implicați în evenimente deosebite și desfășoară activități școlare și extrașcolare specifice vârstei. Tot ei ne-au spus că băieții respectă și înțeleg sarcinile impuse, știu să scrie, să citească, să efectueze calcule. Totuși, există un ritm lent de dezvoltare cognitivă, întrucât nu au fost școlarizați înainte să fie salvați din sclavie. Unul dintre ei este în clasa a V-a, iar celălalt – în clasa a III-a. Unul nu avusese nici măcar un an de școală, iar celălalt fusese lăsat repetent pentru abandon în perioada de sclavie.

Bătuți cu biciul și supuși unor tratamente înjositoare

Povestea celor doi frați este cutremurătoare. În 2012 au fost racolați de familia Feraru, care i-a supus unor chinuri repetate până în 2016, când au fost salvați din iadul de la Berevoești. Au rămas însă cu cicatrici. Erau arși pe piele cu vătraiul încins, puși la munci grele sau bătuți în mod repetat, inclusiv cu biciul sau ustensile de bucătărie.
Revoltător este și modul în care au ajuns sclavi. Conform unor date din rechizitoriul procurorilor DIICOT, prezentat încă din acel an de “Jurnalul de Argeș”, mama minorilor i-a dat în 2012 familiei Feraru din Berevoeşti în schimbul unei sume de bani foarte mici. În cadrul gospodăriei agresorilor, băieții aveau grijă de animale și de minorii familiei. Atunci când era pedepsit, Ionuț Dragoș era legat de picioare și lăsat să atârne cu capul în jos și, nu de puține ori, lui Costinel i-au fost sparți dinții cu vătraiul. Ei au fost bătuți peste urechi, li s-a smuls păr din cap. De asemenea, iarna erau dezbrăcați complet și stropiți cu apă sau erau puși să se bată între ei.

Ce pedepse au primit membrii familiei Feraru

Nicolae Feraru, unul dintre cei care îi bătea pe copii, a fost condamnat la 15 ani și 8 luni de închisoare. Elena Murșavela, despre care Ionuț Dragoș, unul dintre copiii torturați, își amintește că l-a lovit cu o paletă de fier peste față, spărgându-i dinții, a primit 5 ani și 8 luni de închisoare. Costel, și el unul dintre cei care îi băteau cu biciul pe copii, a primit 10 ani și 6 luni. În mărturia dată de Costinel procurorilor, acesta povestește cum membrii familiei Feraru îl loveau cu vătraiul în gură sau îl ardeau pe piele cu vătraiul încins și apoi turnau ulei. Mihaela Feraru este una dintre cele care a participat la aceste atrocități. Pentru faptele sale, ea are de ispășit o pedeapsă de 9 ani.

Unde sunt plasaţi copiii stăpânilor de sclavi

În urma descinderilor din 2016, DGASPC Argeș a preluat 21 de copii. Dintre aceștia, 19 (10 fete și 9 băieți) sunt copiii stăpânilor de sclavi. Ei aveau vârste cuprinse între 1 și 17 ani. La momentul acțiunii, în 2016, aceștia rămăseseră fără reprezentant legal. Legea prevede ca, în cazul în care ambii părinți ai unui copil sunt reținuți, minorul să fie plasat în regim de urgență într-un centru de plasament. Măsura de plasament se poate face în familie, într-un centru sau la un asistent maternal. Întotdeauna primează familia. Pentru copiii stăpânilor de sclavi a fost admisă măsura plasamentului în familia extinsă. Totuși, periodic, aceștia sunt monitorizați de reprezentanții DGASPC Argeș.