Astăzi, 8 februarie, Comisia Europeană a adoptat o recomandare și o comunicare menite să stabilească obiective comune de stimulare a rezilienței în fața dezastrelor în domeniul protecției civile. 

Este vorba de modalități prin care țările europene să fie mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale, cum ar fi cutremurele, inundațiile și incendiile forestiere. Având în vedere evoluția rapidă a profilului riscurilor, obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să îmbunătățească capacitatea UE, a statelor sale membre și a statelor sale participante la mecanismul de protecție civilă al UE de a anticipa și de a face față efectelor viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În acest scop și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite în mod colectiv.

Citește și:

• Dosar la DIICOT după scandalul elevei agresate la deplasarea în Polonia, pe un proiect Erasmus
• Revoltă! Ministerul Educaţiei vrea desfiinţarea specializării educator-învăţător. „În câteva zile, petiţia a strâns peste 23.000 semnături”

Cele cinci obiective europene în materie de reziliență la dezastre sunt:

1. Anticipare – îmbunătățirea evaluării și anticipării riscurilor și a planificării managementului riscurilor de dezastre. Având în vedere complexitatea și interdependența riscurilor cu care se confruntă UE, este important să se identifice vulnerabilitățile din sectoarele critice și să se anticipeze pericolele și amenințările.
2. Pregătire – sporirea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației. Sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscuri și a gradului de pregătire a populației contribuie la reducerea impactului dezastrelor.
3. Alertare – îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie. Consolidarea sistemelor de alertă timpurie asigură faptul că mesajele de avertizare lansate de la nivel național, regional și local ajung la timp la persoanele potrivite.
4. Răspuns – consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Prin consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unei țări este depășită.
5. Securitate – asigurarea unui sistem solid de protecție civilă. Sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. Actualizarea planurilor și a procedurilor de asigurare a continuității activității și asigurarea coordonării și a schimbului de informații între sectoare, inclusiv cu furnizorii de infrastructură critică, vor contribui la funcționarea sistemelor de protecție în orice moment.

Pentru a demara punerea în aplicare a acestor obiective, Comisia Europeană lansează cinci inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața dezastrelor.

Citește și:

• Denunţ politic al unui ofiţer de contrainformaţii: „Jaful OMV Petrom în Romania!”
• Şefii Direcţiei Silvice Argeş au luat prime de aproape 10.000 euro fiecare

Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Odată activat, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE coordonează și finanțează asistența pusă la dispoziție de statele membre ale UE și de alte opt state participante (Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia) prin oferte spontane. Obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre stabilesc domenii prioritare și obiective specifice conexe pentru a consolida reziliența la dezastre a mecanismului de protecție civilă al UE și a statelor membre. Obiectivele reprezintă o bază comună fără caracter obligatoriu pentru sprijinirea acțiunilor de prevenire și de pregătire în caz de dezastre care afectează două sau mai multe țări în același timp.