1. Locurile de muncă
Potrivit unui sondaj de opinie realizat pe Internet, principala problemă a piteştenilor o constituie lipsa locurilor de muncă.
Deşi pare foarte greu de rezolvat, există soluţii prin care un primar poate interveni la nivelul acestui aspect social. Este vorba de realizarea unor obiective de maximă importanţă pentru oraş – cum ar fi reabilitarea termică a blocurilor – folosind exclusiv forţa de muncă locală.
Iată, în câţiva paşi, cum se poate rezolva:
* Angajarea de către Primărie de personal specializat în scrierea de proiecte europene şi obţinerea de fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, precum şi obţinerea de fonduri nerambursabile de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
* Oferta tehnică a societăţilor care vor participa la licitaţiile organizate de Primăria Piteşti va obţine un punctaj maxim în cazul în care angajaţii sunt piteşteni
* Consecinţa ar fi creşterea numărului de angajaţi în societăţile care se ocupă cu reabilitarea termică a unui număr mare de blocuri din Piteşti.
Iată modalitatea prin care cel puţin un segment de populaţie va avea locuri de muncă!
2. Reabilitarea termică
Majoritatea blocurilor de locuinţe din Piteşti – construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990 – prezintă un nivel scăzut de izolare termică. Iarna, mare parte din căldura unui apartament se pierde.
Astfel, un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din Piteşti consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte oraşe europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere.
Reabilitarea termică a blocului în care locuiţi va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%.
Cum se face?
Pentru finanţarea unor astfel de lucrări se pot obţine fonduri nerambursabile de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în proporţie de 50%. Restul de 50% va fi susţinut parţial (30%) sau total de bugetul local al Primăriei Piteşti.
În cazul în care unul sau mai mulţi proprietari (din cadrul asociaţiei de proprietari) nu îşi pot achita partea ce le revine, Primăria locală poate prelua parţial (sau integral) costurile şi poate decide modul în care se vor recupera acestea.
Acest program a fost un succes pentru multe oraşe din România (Slatina, Braşov, Bucureşti, Târgovişte).
Din păcate, nu putem spune acest lucru despre Piteşti, aici reabilitarea termică a blocurilor realizându-se într-un mod haotic şi pe banii proprietarilor de apartamente.
Alte avantaje
* Reducerea cheltuielilor pentru agentul termic
* Banii economisiţi vor fi folosiţi pentru alte proiecte locale importante
* Crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor
* Protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
* Schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi, implicit, al Piteştiului
3. Contorizarea individuală
O altă soluţie pentru scăderea facturii la întreţinere este contorizarea individuală a agentului termic
Furnizarea căldurii se face prin coloane comune, pe verticală. Acestea nu permit separarea individuală a instalaţiilor de încălzire din interiorul apartamentelor, drept pentru care s-a ajuns la disconfort termic în apartamente prin neefectuarea reparaţiilor la părţile comune.
Soluţia este realizarea instalaţiilor interioare de încălzire în sistem de distribuţie pe orizontală şi contorizarea individuală a fiecărui apartament. Acest lucru presupune o alimentare cu agent termic prin coloane amplasate pe casa scării, de la parter până la ultimul nivel al condominiului.
Cum se face?
* Valoarea orientativă a unei astfel de racordări pentru interiorul apartamentului se stabileşte în funcţie de numărul de camere (de la 1 la 4 camere), plecând de la un preţ mediu de 200 de lei pentru o cameră şi ajungând la aproximativ 900 de lei pentru 4 camere.
* Această cheltuială va fi suportată de proprietarul apartamentului şi va fi recuperată prin diminuarea facturii la întreţinere. La valorile de mai sus se mai adaugă valoarea buclei de contorizare şi o valoare medie pentru partea comună de pe casa scării. Toate aceste valori vor fi suportate integral de societatea distribuitoare de agent termic.
Alte avantaje
* Pierderile de agent termic în subsolul blocurilor sunt complet eliminate
* Pentru schimbarea distribuţiei şi contorizarea individuală se pot aplica tehnologii ce constă în folosirea unor materiale uşoare, rezistente în timp şi mai ieftine, neafectate de coroziune sau depuneri interioare şi care oferă rapiditate la montaj şi uşurinţă la ansamblare
* Costurile de întreţinere a plasei de distribuţie de la subsol se elimină
* Se poate da o altă întrebuinţare subsolului
* Creşterea galopantă a preţului gazului metan este un dezavantaj pentru cei ce au implementat sistemul de încălzire individuală cu centrală termică pe gaze
* Fiecare consumator este independent faţă de vecin
4. Locurile de parcare
Micşorarea spaţiilor verzi (şi aşa puţine!) nu este o soluţie pentru realizarea de locuri de parcare în Centrul oraşului.
Realizarea de parcari subterane (în zona parcului de la Finanţe, Parcul 1907, parcul din faţa Colegiului I.C. Brătianu) reprezintă o soluţie viabilă. Această soluţie a fost pusă în practică de municipii precum Timişoara şi Cluj- Napoca.
Prin acest tip de parcări, Primaria Bucureşti a fluidizat traficul din zonele aglomerate.
În ceea ce priveşte locurile de parcare din cartierele oraşului, o soluţie viabilă este scutirea de la plata impozitului.
Propunem, de asemenea, amenajarea terenurilor virane proprietate personală prin parteneriat public – privat. Acest lucru poate duce chiar şi la o cosmetizare a acestor terenuri, multe dintre ele aflându-se acum într-o stare deplorabilă.
Cum facem parcări?
Prin parteneriatul public – privat, administraţia locală poate pune la dispoziţia asociatului privat terenurile cu potenţial de parcare, cu obligaţia din partea asociatului privat ca, la finalizarea investiţiei, terenurile respective să aibă aceeaşi categorie de folosinţă. Adică, dacă parcarea a fost construită sub un parc, zona de suprafaţă să rămână tot parc.
Vreme de 35 de ani parcările subterane sunt administrate de către investitor, după care intră în patrimoniul oraşului.
Sorin Oprescu a reuşit realizarea în Bucureşti a unor astfel de parcări în mai puţin de doi ani de zile!
În plus…
Considerăm inoportun fenomenul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar. Există un Cod Rutier care trebuie respectat, iar măsurile radicale nu sunt de dorit, mai ales că locurile de parcare din centrul oraşului sunt foarte puţine comparativ cu numărul maşinilor.
5. Urbanismul şi Instituţia Arhitectului-Şef
Este necesar ca în oraşul Piteşti să se înfiinţeze Instituţia Arhitectului – Şef. Aceasta este o structură managerială de specialitate, profesională, neguvernamentală, apolitică şi tehnică, ce va reprezenta autoritatea locală în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.
Nu este normal ca, la Primaria Piteşti, arhitectul-şef să se subordoneze viceprimarului.
Principalele atribuţii şi răspunderi pe care le va avea noua instituţie vor trebui îndeplinite într-o manieră transparentă, constructivă, deschisă, spre binele oraşului Piteşti.
Ce face arhitectul-şef?
* Propune şi coordonează planurile anuale de proiectare şi cercetare
* Propune şi coordonează strategia de dezvoltare urbană
* Semnează toate documentele stabilite prin prevederile legale
* Asigură respectarea disciplinei în construcţii
* Coordonează realizarea băncii de date urbane
* Asigură, în domeniul său de activitate, cadrul pentru conlucrarea dintre Administraţia Publică şi societatea civilă pentru atragerea opiniei publice în procesul de luare a deciziei (expoziţii de proiecte, dezbateri etc)
* Vizează, prin semnătură, toate rapoartele de specialitate înaintate spre discuţie, avizare şi aprobare Consiliului Local, dacă privesc responsabilităţile şi domeniile sale de activitate.
În acest moment funcţionează cu succes în folosul comunităţii o astfel de instituţie în municipiul Oradea. Instituţia Arhitectului – Şef va dezvolta un regulament de publicitate stradală, lucru imperios necesar pentru oraşul Piteşti.
6. Pieţe civilizate
Una dintre problemele pentru care piteştenii cer soluţii cât mai rapide şi cât mai convenabile este problema pieţelor din cartiere.
Cum bine ştim, câteva dintre aceste pieţe sunt „dotate” cu clădiri supradimensionate, care nu sunt folosite la nimic. Este cazul pieţelor Ceair şi Smârdan.
Aceste clădiri uriaşe şi inutile au fost construite – nu se ştie în ce scop – pe banii piteştenilor. Şi, din păcate, observăm că unii comercianţi de produse ecologice îşi vând produsele în chioşcuri de lemn, amenajate în faţa Primăriei Municipiului. Iar cei care încă mai pot fi găsiţi prin pieţe vând la nişte tarabe amenajate necorespunzător sau chiar la marginea trotuarului.
Întrebarea este una logică şi firească: de ce s-au mai construit acele clădiri, dacă brânza, pastrama şi caşcavalul se vând în Centrul oraşului? De ce au trebuit investiţi atâţia bani în astfel de obiective lipsite de orice utilitate publică?
Când vine vorba de a oferi explicaţii în legătură cu clădirile respective, administraţia locală tace. Tace, pentru că nu-şi poate argumenta lipsa de eficienţă.
Cum schimbăm situaţia?
Soluţia ar fi o regândire a pieţelor din oraş, aşa încât producăorii de alimente ecologice să fie respectaţi şi să vină în întâmpinarea cumpărătorilor de astfel de produse. Şi trebuie să recunoaştem: clienţii de produse naturale sunt din ce în ce mai mulţi.
Cine a fost în Vest ştie cum sunt amenajate pieţele de carne şi de legume în aglomerările urbane din cartiere. Acesta este modelul pe care trebuie să-l urmăm şi noi. Şi în acest sens vom propune proiectele de amenajare a comerţului de produse ecologice pentru piteşteni. Micro-pieţele de cartier sunt soluţia.
Avantaje
* Posibilitatea de a cumpăra fructe şi legume proaspete, frumos şi curat prezentate, din cartiere sau din apropierea acestora
* Încurajarea producătorilor locali de legume, fructe, zarzavaturi şi alte produse naturale
* Eliminarea mafiei din pieţe
7. Transportul în comun
Transportul în comun din Piteşti a rămas, din punct de vedere al traseelor, la nivelul anilor ‘80, deşi suntem în 2012.
Oraşul s-a extins mult, mai ales din punct de vedere economic. Firmele au creat locuri de muncă în zone mărginaşe, unde niciun mijloc de transport nu ajunge.
Iar unele cartiere sunt complet lipsite de staţii de autobuz. Piteştenii din Popa Şapcă, Calea Drăgăşani, Poiana Soarelui şi din Tudor Vladimirescu au nevoie de staţii de autobuz în cartierele lor, pentru a avea acces mai uşor în Centru sau în alte zone. Piteştenii care lucrează pe Strada Depozitelor (unde s-au înfiinţat foarte multe societăţi comerciale) trebuie să beneficieze şi ei de un mijloc de transport.
Ce se poate face?
* Înfiinţarea de linii de transport în comun menite să acopere zonele care nu beneficiază, în prezent, de transport în comun
* Ieftinirea călătoriei. În momentul de faţă, un piteştean plăteşte 1,8 lei pentru o singură călătorie. Este enorm!
* Înfiinţarea abonamentului de o zi, valabil pentru toate liniile.
Şi, evident, ca să ne putem socoti civilizaţi, ar trebui să putem pleca o dată la 5 minute cu un autobuz!
8. Problema câinilor vagabonzi
Problema câinilor vagabonzi este una reală, care ne afectează pe toţi. Fiind iubitor de câini, am încercat să găsesc o soluţie de mijloc în ceea ce priveşte acest subiect. Iată propunerile mele:
* Nu sunt adeptul eutanasierii câinilor, chiar dacă în Parlamentul României este aproape de promulgare legea privind eutanasierea câinilor fără stăpân.
* Sunt pro sterilizarea câinilor fără stăpân („vagabonzi”) şi creşterea lor în biobaze specializate
* Doresc crearea în fiecare cartier de mici centre speciale în care iubitorii de câini pot aduce hrană pentru aceştia (Primăria se va ocupa de primirea şi transportul hranei către biobază)
* Doresc încheierea de contracte cu restaurante şi supermarket-uri pentru ridicarea hranei şi a alimentelor rămase şi care sunt potrivite pentru câini
* Nu sunt de acord cu persoanele care vin la biobază pentru ridicarea de câini cu scopul de a-i creşte şi apoi îi lasă liberi pe străzi
* Numărul şi starea câinilor cu stăpân pot fi uşor centralizate prin intermediul cabinetelor veterinare.
0 Comentarii