În scrisoarea pe care Klaus Iohannis a trimis-o Camerei Deputaților și Senatului, președintele invocă “apariția intempestivă a premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu implicații asupra independenței și suveranității naționale a României”. Astfel, Consiliul NATO poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forței de Răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată – VJTF, “în scopul dezamorsării crizei și descurajării escaladării acesteia”, se arată în scrisoarea citată de Agerpres.
Citește și Bancnote false puse în circulaţie în România. Ce le deosebeşte de cele reale
Președintele subliniază, totuși, că nu este imperativă o mobilizare completă a forțelor de răspuns, ci aceasta e determinată, în mare parte, de evoluția situației securității naționale: “În funcție de prevederile planurilor de răspuns în situații de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianței, dislocarea pe teritoriul național a Forței de Răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată poate să includă această Forță de Răspuns în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc ținând cont de amploarea, tipul și particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței”.
De altfel, scrisoarea președintelui schițează contextul “unei serii de crize suprapuse, în anul 2023”, care a determinat lipsa acută de predictibilitate a mediului internațional, din punct de vedere al securității: “În contextul competiției strategice dintre marile puteri și a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internațională, starea de conflictualitate la nivel regional și global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, pozițional, însă evoluția sinuoasă a acestuia nu a determinat Federația Rusă să renunțe la obiectivele inițiale declarate ale invaziei”.
0 Comentarii