Web Analytics
scris miercuri, 11.09.2024

Pastila de frumos. Diversiuni, scorneli, intrate în istorie

Alături de mulțumirile mele pe care le aduc săptămânalului „Ancheta” pentru o întreagă pagină afectată „Simfoniei Lalelelor” în numărul din 19-25 august a.c., sunt obligat, însă, pentru frumusețea adevărului, să intervin în extrasezon jurnalistic, ca unul (poate și singurulul) cunoscător de-a fir a păr a modului cum Piteștiul a devenit „Orașul Lalelelor”.

Pastila de frumos. Diversiuni, scorneli, intrate în istorie

Mă irită stereotipia, timp de câteva decenii, a începutului oricărei retrospective referitoare la Simfonia Lalelelor, și anume: „27 noiembrie 1972 – o zi mohorâtă de toamnă în care la Pitești s-au adus spre a fi plantați în centrul orașului 3000 de bulbi de lalele și 100 de zambile. Aceștia proveneau de la un floricultor amator, Weill Alois, din Arad și de la piața de flori din Oradea”. Inserție prezentă și în articolul din „Ancheta”. Pare a fi o simplă consemnare, lapidară, dar a fost dată publicității într-o broșură, în 1997, de către Mircea Pungoci, devenit ing. șef la Spațiile Verzi din Pitești, din 1979. Diversiunea a prins, a intrat în istorie și numele piețarului din Arad a devenit mai cunoscut (și reținut) decât numele adevăratului artizan al spațiilor verzi din Pitești, arhitectul peisagist ing. Gheorghe Pacea.

De altfel, Simfonia Lalelelor, cu adevărat, își are originea în colecția cu 58 varietăți de lalele, sădite cu mâna lui de Gh. Pacea, în toamna lui 1976, pe verdele peluzelor din jurul Teatrului „Al. Davila”, nu aruncate oricum, ci după toate normele peisagiste, pe care le-am descoperit în aprilie 1977. De altfel, diluția cu care a început, amestecarea planurilor, cu Alois aproape sacralizat, a continuat, punându-și o puternică pecete malefică asupra evoluției Simfoniei, timp de câteva decenii, marcată de dorința diabolică a frustratului Mircea Pungoci de a se insinua, încet-încet, în „pași” gândiți, ca fondator al Simfoniei Lalelelor. L-a ajutat mult clemența edililor, în special a d-lui Tudor Pendiuc, care i-a oferit posibilitatea întocmirii, în volum, în două ediții (2009 și 2012), a unei „Istorii a Simfoniei Lalelelor”, cu autoexpunererea istoricului” în 24 imagini și în care ziditorii S.L., practic, nu figurează. Mistificările încep chiar cu prima pagină, o fotografie trucată, cu tăierea unei panglici, care nu a avut loc, eu ținând în mod liber cuvântul inaugural.

La pag. 113 a „Istoriei” iscodește o intervenție către Primărie cu următorul conținut: „Ca membru fondator al expoziției, alături de Valeriu Nicolescu, Popa Petre, Alexandru Popa, Gh. Pacea, Ilarie Isac și Nicolae Ernst, mă simt dator să fac propunerea de înființare a acestui muzeu”. Obiectiv atins! Nu este vorba de nicio frustrare, dar acest personaj, insinuându-se printre fondatorii S.L., mi-a închis mie și d-lui Pacea drumul către Primărie, devenind purtătorul de cuvânt, ad-hoc, al Simfoniei. Dintre organizatorii edițiilor următoare a fost scos Trustul Pomiculturii (actualul Institut de Cercetări de la Mărăcineni – creierul în fapt al S.L.). Treptat s-a renunțat la oamenii de știință care realizau standurile în Expoziția dendro–floricolă, recurgându-se la comercianții luați din târg. Cu greu, în ultimii ani, cu deschiderea omului luminat care este dl. primar Cristian Gentea, ne străduim să reînnodăm firul unei manifestări culturale de înaltă ținută. Am reușit, deja, la ediția din acest an, să încropim un Simpozion Tehnico-Științific, reîncepând colaborarea cu Institutul de la Mărăcineni. Avem speranțe! Apelez la mass–media argeșeană să-l uite pe Alois și să ni-l amintim, cu recunoștință, pe Gh. Pacea, care, ca ing. șef, a avut înscrise în „fișa postului” conceptele și aspectele tehnice ale domeniului. Originea apariției lalelelor la Pitești, în spațiul verde public, poate fi cunoscută cu adevărat, răspunzând, fundamentat, la o întrebare: de ce Gh. Pacea, numit ing. șef în 1966, a continuat să planteze încă 9 ani, tot numai panseluțe, până în toamna 1972? Sugestii în rev. „Enigmele istoriei” nr. 1-2023 și în documentarul pus la dispoziție tuturor redacțiilor.
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. „România, ruptă-n două”

Citește și Pastila de frumos. Pământul Argeşului

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Dănuţ Bica are promis un loc în CNA

Cu o cotă de Unirea Slobozia să bată FCSB, la pariuri, senatorul Dănuț Bica își va lua adio de la Parlament, după două mandate. A fost plasat, ca să...