Despre fostul senator Constantin Simionescu și despre deputații Gheorghe Zgondea și Cornel Nica, parlamentari ai județului Argeș, puteți citi în cele ce urmează. Informațiile au fost preluate de pe site-ul InfoPitești.ro.

Constantin Simionescu, primul senator dat de IATSA

Constantin Simionescu s-a născut la 25 ianuarie 1937, în comuna Poboru, județul Olt. În 1956 absolvă Școala Medie din Slatina, iar peste zece ani, în 1966, Facultatea de Finanțe-Contabilitate din cadrul A.S.E. București. Și-a început cariera ca economist contabil la I.A.P., între 1966 – 1972 fiind economist, iar apoi, până în 1989, contabil-șef al uzinei constructorilor de mașini ”Dacia”. Din 1989 și până în toamna anului 1992 este director economic al I.A.T.S.A. Ștefănești. La alegerile din septembrie 1992 este cap de listă la Senat pe lista F.D.S.N. Argeș, obținând 111.854 de voturi. Este ales vicepreședinte al Comisiei de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului. A deținut, în perioada mandatului său, funcția de vicepreședinte al F.D.S.N. (P.D.S.R.) Argeș. În 1995 este cel care îl ”descoperă” pe Constantin Nicolescu, aflat la conducerea I.A.T.S.A. și membru de rând al Clubului Umanist, susținându-l pentru obținerea funcției de prefect al județului Argeș, în urma demisiei lui Vasile Nițu. Ca senator, Constantin Simionescu s-a înscris în ”spiritul vremii”, participând activ și la acțiunea de privatizare a unor mari societăți. Pierde, treptat, legătura cu electoratul, imaginea sa publică nefiind la înălțimea noilor cerințe impuse de P.D.S.R., s-a spus la vremea respectivă. În fapt, omul avusese pe mână atâția ani banii Uzinei ”Dacia”, nu prea accepta ordine de la oricine. În consecință, în 1996 nu mai candidează pentru un nou mandat, angajându-se consilier la B.C.R. București, funcție pe care o deține până în 1999, când se pensionează. Aflat la pensie, nu a mai fost interesat de politică.

Deputatul Gheorghe Zgondea, artizanul Primăriei Costești

Gheorghe Zgondea s-a născut la 2 iunie 1948, în comuna Ușurei, județul Vâlcea. După ce a absolvit Liceul ”Zinca Golescu” din Pitești, a lucrat mai mulți ani pe un post de contabil, apoi de administrator la liceul din Costești. În 1990 este, pentru o scurtă perioadă, viceprimar al Costeștiului, din partea F.S.N., funcție din care demisionează. În toamna acelui an, pentru trei ani, devine student al Facultății de Drept a Universității ”Hyperion” din București. Din luna februarie 1992 și până în octombrie același an a fost consilier local la Costești, ales pe lista F.S.N. La 3 mai 1992 s-a înscris în F.D.S.N., fiind ales președintele Organizației Costești. La alegerile din septembrie 1992 este ales deputat de Argeș (la redistribuirea voturilor). Gheorghe Zgondea a fost membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară. A contribuit la elaborarea Legii 83/1993, la articolele privind învățământul agricol din Legea învățământului. Pentru orașul său Costești, a obținut o hotărâre de Guvern pentru introducerea de gaze și avizele necesare pentru construirea unui nou local de școală și a noului sediu al Primăriei. La alegerile din toamna anului 1996, Zgondea nu mai candidează pentru Camera Deputaților. Nu mai are loc pe listă, apar candidați de la București, în frunte cu Nicolae Văcăroiu. A rămas, spre deosebire de mulți dintre ex-parlamentarii F.D.S.N. (PDSR), alături de partid. Se întoarce la liceul din Costești, iar în 1997 ajunge director la S.C. CARA S.A. Pitești, unde era și acționar, funcție în care rămâne până la privatizarea societății. Deși lider zonal al P.D.S.R., Zgondea nu reușește să convingă conducerea organizației județene, la alegerile din iunie 2000, că ar putea merita măcar un post de consilier județean. Și nici la alegerile din 2004, 2008, 2012, 2016… Dar, deja, Zgondea nu mai făcea politică, mulțumindu-se că în C.V.-ul său și-a putut trece funcțiile de viceprimar și de deputat, dar și că sediul Primăriei Costești i se datorează.

Citește și Ion Ionescu, preotul care a înfiinţat toate corurile din zona Topoloveni

Citește și Bălan Brian Paraschiv, rucăreanul care a luptat neîntrerupt pe frontul de vest

Citește și Paul Grunau, unul dintre pionierii silviculturii din România

Cornel Nica, cel de-al 14-lea parlamentar de Argeș ales în anul 1990

Cornel Nica a fost cel de-al 14-lea parlamentar de Argeș ales în anul 1990. Ce-l recomanda să fie ales? Ei bine, pregătirea profesională și atitudinea politică de dinainte de căderea lui Ceaușescu. Cornel Nica s-a născut la 2 octombrie 1956, în comuna Crânguri, județul Dâmbovița. După absolvirea Facultății de Fizică a Universității București, Secția Fizică și Tehnica Reactorilor Nucleari, în 1982 s-a angajat la I.R.N.E. Pitești, în calitate de cercetător științific. Cornel Nica este autorul sau coautorul a peste 100 de lucrări științifice, comunicări, referate etc. în domeniul fizicii și detecției radiațiilor nucleare, ca și coordonatorul unor contracte privind proiectarea, execuția și omologarea detectorilor de radiații privind Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unele lucrări, precum ”Sistem cu basculare electromagnetică” și ”Bazele teoretice și experimentale ale proiectării detectorilor de neutroni termici tip cameră de ionizare”, au fost premiate.
La 19 septembrie 1989, Cornel Nica nu a votat, în organizația de bază de la I.R.N.E., pentru realegerea lui Nicolae Ceaușescu la cel de-al 14-lea Congres al P.C.R., motiv pentru care i se desface imediat contractul de muncă și este pus sub urmărire. Participă activ la revoluția din decembrie 1989, fiind ales consilier în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională de la Pitești, din partea Partidului Socialist Democratic Român, nou creat. La alegerile din 20 mai 1990 este cap de listă în Argeș la Adunarea Deputaților, fiind ales deputat cu voturile a 11.927 de argeșeni. A fost membru al Comisiei de politică externă. Ca deputat, Cornel Nica a participat activ la dezbaterea și adoptarea legilor, fiind coautor al proiectului legislativ privind fondul funciar.
A mai făcut parte din Comisia parlamentară privind Legea Privatizării și din aceea de cercetare a evenimentelor din septembrie 1991. Cornel Nica participă și la alegerile din septembrie 1992, dar partidul său nu mai intră în Parlament. În 1993, Partidul Socialist Democratic din România fuzionează cu Frontul Democrat al Salvării Naționale (F.D.S.N.), rezultând Partidul Democrației Sociale din România (P.S.D.R.). În noul partid, Cornel Nica este ales vicepreședinte pe probleme de tineret. În 1995, se desprinde din P.D.S.R., reînființând Partidul Socialist Democratic, al cărui președinte a fost o lungă perioadă, partidul autodizolvându-se în timp.
Între 1993-1994, lucrează în cadrul Guvernului Nicolae Văcăroiu, ca expert, în 1994 fiind numit director al Fondului Proprietății Private IV Muntenia, funcție pe care o deține până în 1997. În 1996 și 1997 urmează mai multe cursuri postuniversitare, la Institutul Bancar Român, Institutul Român de Valori Mobiliare, Agenția Națională pentru Privatizare, Comisia de licitații. Din 1997 a funcționat ca vicepreședinte al Societății de Administrare a Investițiilor ”Muntenia Invest” București. Cornel Nica, fost cercetător științific în fizică nucleară la Pitești, fost disident, fost șef de partid socialist, se adaptează noilor vremuri, devenind un expert al investițiilor de tip capitalist. S.A.I. ”Muntenia Invest” este un mamut, administrând SIF Muntenia și Fondul Deschis de Investiții PLUS Invest.