Pactul pentru fiscalitate trebuie să includă cetăţenii ca parteneri activi, nu ca subiecţi ai unei acţiuni de “binefacere”

Scrisoare deschisă
Către iniţiatorii şi susţinătorii Pactului pentru fiscalitate 2022  www.pactfiscal.ro

Iniţiativa unui Pact naţional pentru fiscalitate este binevenită.
În România, sistemul fiscal este neperformant, depăşit şi inechitabil, constituind mai curând o piedică în dezvoltarea ţării. Cu venituri bugetare de numai 27% din PIB, cu mult sub media europeană de 41%, statul român eşuează în misiunea sa constituţională de a asigura bunăstare cetăţenilor săi (Date Eurostat).

 Citește și: Viceprimarul Gelu Tofan: „Mă implic în orice aduce plus valoare Piteştiului”

Sarcina fiscală trebuie repartizată echilibrat între capital şi cetăţean

Evaziunea este doar o parte din problemă, o altă problemă fundamentală a sistemului fiscal fiind aşezarea incorectă a poverii fiscale. În România, grosul veniturilor bugetare vine direct de la cetăţeni şi micile afaceri, în timp ce bogaţii şi capitalul plătesc foarte puţin. Spre exemplu, impozitul pe profit asigură 5% din veniturile bugetare, în timp ce în ţările OECD, taxele corporatiste reprezintă în medie 9,2% din veniturile bugetare. In timp ce în România taxele pe proprietate aduc doar 1,8% din venituri, media ţărilor OECD este de 5,6%.  Dacă ţinem cont şi de faptul că veniturile bugetare în România reprezintă o felie mai mică din PIB decât media ţărilor OECD, atunci diferenţa este şi mai mare.  

Nenumăratele regimuri de excepţie şi derogări vin să adâncească problema veniturilor bugerare şi, în plus, alimentează sentimentul general de inechitate. Consecinţa este creşterea neîncrederii în stat şi respingerea contractului social de către cetăţeni, care simt că nu beneficiază în mod corect de pe urma nivelului ridicat de taxare la care ei înşişi sunt supuşi.

Iniţiativa Pactului pentru ficalitate reprezintă o invitaţie la dezbatere, în scopul formării unui consens cât mai larg şi susţinere transpartinică pentru a aşeza sistemul fiscal pe baze solide şi echitabile.

În numele membrilor noştri de sindicat, lucrători şi deopotrivă contribuabili, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA doreşte să contribuie la această dezbatere. Un sistem de taxare echitabil este una dintre revendicările noastre majore de-a lungul anilor. Suntem singura organizaţie care s-a opus în 2005 introducerii cotei unice de impozitare şi principala noastră cerinţă este repartizarea sarcinii fiscale echilibrat între cetăţean şi capital. Mai concret, scăderea fiscalătăţii pe muncă şi creşterea taxării capitalului şi averilor.

Politica socială a statului este realizată din banii adunaţi de la contribuabili. În prezent, lucrătorii susţin, din contribuţiile proprii, în proporţie covârşitoare, realizarea misiunii sociale a statului de asigurare a serviciilor cu acces universal (educaţie, sănătate) şi a măsurilor de protecţie socială pentru toată populaţia, fie aceştia contribuabili sau nu.
 
În acest context, echilibrul între capital şi lucrător, este profund destabilizat, prin transferarea întregii poveri către lucrător, şi este nevoie de reechilibrarea balanţei.
 

Cetăţeanul, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat

Fiscalitatea se distribuie între capital şi cetăţeni, iar acesta pare să fie un principiu scăpat din vedere de textul Pactului. Nu este întru totul surprinzător, având în vedere că discursul media general şi al multor politicieni tratează cetăţeanul drept beneficiar al unor acţiuni de binefacere, nu ca subiecţi activi şi care au un cuvânt de spus în modul în care se organizează afacerile publice.
Nu doar mediul de afaceri este partener în discuţiile despre politica fiscală, ci toţi cetăţenii, organizaţi sau nu în structuri asociative de reprezentare.

Citește și: Despre plecările voluntare de la Dacia şi viitorul municipiu Mioveni

Cetăţeanul este principalul contribuabil la bugetul de stat. Aproape jumătate din buget e formată din contribuţiile sociale şi impozitul pe salariu (34,8%, respectiv 7,5%), iar dacă adăugăm taxele pe consum (TVA, accize), plătite indirect tot de cetăţeni, atunci constatăm că trei sferturi din veniturile bugetare sunt asigurate de cetăţeni şi în principal de lucrători. Efectuarea plăţii taxelor către stat (stoparea la sursă) este strict o sarcină administrativă realizată de angajator, însă banii, obligaţiile şi drepturile corelate cu acestea sunt ale lucrătorului.
 
Impozitul progresiv avantajează majoritatea contribuabililor

Fiecare menţiune a impozitului progresiv stârneşte un val de reacţii media prin care suntem alertaţi că acest tip de impozit este nociv pentru oamenii harnici şi virtuoşi. In realitate, din aplicarea unor trepte de impozitare echilibrate, ar avea de câştigat majoritatea cetăţenilor cu venituri mici şi medii. Este adevărat că cei care câştigă mult şi foarte mult vor trebui să returneze societăţii puţin mai mult, dar acesta este sigurul mod de a reduce inechităţile din ce în ce mai indecente din societatea românească.
Să exemplificăm ce ar însemna introducerea unui sistem de impozitare progresiv în cinci trepte:

• Impozit 0% pentru veniturile brute de până la 3.000 lei
• Impozit 10% la ce depăşeşte 3.000 lei (partea de venit în intervalul 3.000 lei şi 8.000 lei brut)
• Impozit 16% la ce depăşeşte 8.000 lei (partea de venit între 8.000 lei şi 15.000 lei brut)
• Impozit 25% la ce depăşeşte 15.000 lei (partea de venit între 15.000 lei şi 25.000 lei brut)
• Impozit 40% pentru partea de venit de depăşeşte 25.000 lei brut

O astfel de impozitare ar creşte cu aproximativ 200 de lei veniturile lunare nete al tuturor celor care au un venit brut de până la 8.000 lei, deci cu certitudine ar lăsa mai mulţi bani în buzunar la peste 80% din cetăţenii români cu venituri impozabile. Mai mult, toţi cei care câştigă un venit mediu lunar sub 14.000 lei brut nu ar avea de pierdut. Cei care vor plăti într-adevăr mai mult ar fi cei care câştigă peste această sumă.

Desigur, sunt multe elemente de luat în calcul la stabilirea unor cote de impozitare progresivă, iar sistemul de evidenţă pe baza declaraţiei de impozit global nu este simplu, nici pentru cetăţean, nici pentru stat.

Citește și: Dosarul Consultanța. Nicolescu, Drăghici și primarii implicați, achitați la Înalta Curte

Însă, aşa cum arătăm mai sus, introducerea impozitului progresiv ar avantaja majoritatea cetăţenior şi ar aduce mai multă echitate în sistemul fiscal şi în societatea românească.
 
Având în vedere cele de mai sus, Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA solicită ca propunerile privind un nou sistem fiscal în România să fie dezbătute cât mai larg, cu cetăţenii şi reprezentanţii acestora.

De asemenea, solicităm iniţiatorilor Pactului pentru Fiscalitate introducerea unui al şaselea principiu de bază în construcţia fiscală: “Repartizarea sarcinii fiscale echilibrat între capital şi cetăţean.”